Elefantul. Fabulă de Grigore Alexandrescu

https://blog.revistaderecenzii.com

desen de AI

   În vremea de demult, dobitoacele toate,
De împăratul Leu sătule, dezgustate,
        Își aleseră lor
        Un alt stăpînitor,
Pe domnul Elefant, cu nasul învîrtit,
Puternic îndestul, dar însă necioplit,
Și de cap tare, gros, cît vreți să socotiți.
Însă ca să puteți să vi-l închipuiți,
           Mă grăbesc să vă spui
           O judecată-a lui.
           Noul stăpînitor,
           Cît s-a orînduit,
           Puse-n slujbă pe boi,
           Iar lupu mîncător
           Se făcu favorit
           Și ministru la oi.
           Vă las să judecați,
           Cîți miei fură mîncați,
           Și cîte oi slutite
           De fiarele cumplite!
           În zadar fac strigare
           Oile-mpovărate,
           Chip nu e de scăpare,
           Și plîngeri necurmate
           Ce vin de pe la turme
           Răul nu pot să-l curme.
           Lupul dar își urmează
           A sa nelegiuire,
           Căci de ce se lucrează
           Craiul n-are de știre;
           Ba cîte lupul spune
           Le ia toate de bune.
           A! cînd o să ne vie
           O zi de bucurie,
           Zi foarte așteptată
           Și scumpă în nevoi,
           Ca să vedem odată
           Pe lupi mîncați de oi?
           „O! asta nu se poate“,
           Zic unii-alți în lume.
           Domnii mei, se pot toate,
           Deși le spui drept glume.
           Apoi, știți dumneavoastră
           Că oaia este proastă,
           Și că nădejduiește
           Aceea ce dorește.
           Eu cu încredințare
           Am auzit odată,
           La o turmă cam mare,
           O vorb-așa ciudată.
           Dar cum poci ști ce spune
           Oile între ele?
           Pentru astă minune
           Am cuvintele mele.

Continuă să citești

Calendarul zilei

https://blog.revistaderecenzii.com

1881 – România a fost proclamată Regat. Carol I a fost încoronat Rege al României

1497 – Amerigo Vespucci a părăsit portul Cádiz pentru prima sa călătorie spre Lumea Nouă.

1503 – Cristofor Columb a descoperit Insulele Cayman, pe care le-a numit „Las Tortugas”, datorită numeroaselor broaște țestoase care se găseau acolo.

1774 – Ludovic al XVI-lea a devenit rege al Franței, după moartea bunicului său, Ludovic al XV-lea.

Continuă să citești

Scatiul și stăpânul său. Proză de Anton Holban

https://blog.revistaderecenzii.com

Aș vrea să prind aici silueta unui scatiu și să-mi liniștesc părerile de rău de a mă fi despărțit de el. Îl botezasem în glumă Boris, dar aspectul lui n-avea nimic comic, cu penele moi și mărunte, colorate așa de delicat, și, mai ales, cu căldura mereu vibrantă ce se degaja din trupul mic. L-am cumpărat de la unul din negustorii de păsări din Piața de Flori numai pentru douăzeci de lei, și mi s-a părut ciudat, după ce l-am cunoscut bine, ce ieftin poate să coste minunea aceasta. Căci în lungile seri de iarnă, de singurătate, m-am învățat să-l examinez de aproape, să-mi mângâi cu el deznădejdile, și mai ales să-i cercetez resorturile interioare, resorturi nuanțate, subtile, abia perceptibile pentru un nerăbdător lipsit de finețe, dar pentru mine certe, cauzându-mi mereu surprize turburătoare și părerea de rău că nu e mai mare sau că mâna mea nu e mai mică, să-l pot alinta cu toată afecția de care eram invadat, ca pe o pisică, fără să-i fac impresia unui uriaș înspăimântător.

Continuă să citești

Informații culturale

https://blog.revistaderecenzii.com

* Concert aniversar la împlinirea a 80 de ani de la înființarea Corului de Copii Radio, dirijor: Răzvan Rădos – ora 19:00, la Sala Radio. Concertul va readuce în scenă lucrări importante din întregul parcurs al formaţiei. Evenimentul se va derula sub conducerea dirijorului ansamblului: Răzvan Rădos şi cu acompaniamentul Magdalenei Faur (la pian). Voicu Popescu va urca pe scena Sălii Radio ca dirijor invitat. Printre invitaţi se numără Gabriela Mădincă, Miruna Toma, Gabriela Damian (voce), Iasmina Topală, Ilinca Lorentz, Cristiana Anghel, Teodora Ciucu (percuţie), dar şi membrii Atelierului Şcoala de Cor, care ne propun un frumos moment conceput pentru acest eveniment. O prezenţă specială în concertul din această seară va fi şi mezzosoprana Roxana Constantinescu, fostă membră a Corului de Copii Radio, astăzi una dintre marile voci lirice născute în România şi care se bucură de o carieră fulminantă pe scenele mari ale lumii, fiind nominalizată la Premiile Grammy pentru înregistrarea cu ‘Pulcinella’ de Stravinski (dirijată de Pierre Boulez)

Continuă să citești

Literatura vie: Dialoguri și reflecții în ediția din 8 mai a emisiunii Literatura la Craiova

https://blog.revistaderecenzii.com

Sursa: YouTube

Pe 8 mai 2025, TVR Craiova a difuzat o nouă ediție a emisiunii „Literatura la Craiova”, moderată de dr Dan Ionescu. Emisiunea, realizată în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Craiova, este difuzată săptămânal, în fiecare joi de la ora 16:00, și își propune să aducă în prim-plan teme literare actuale și să promoveze scriitorii contemporani.TVR Craiova+2Facebook+2craiova.tvr.ro+2TVR Craiova+1Facebook+1

Continuă să citești

Mierla și bufnița. Fabulă de Grigore Alexandrescu

https://blog.revistaderecenzii.com

desen de AI

 Într-o pădure deasă, de cetăți depărtată,
Mierla se-ntîlni seara cu bufnița umflată.
„Prietenă — îi zise — ți-aș face o-ntrebare,
Daca a mea-ndrăzneală n-aduce supărare.
Spune-mi, mă rog, lumina de ce nu-ți e plăcută,
De ce stai toată ziua ascunsă, nevăzută?
Nu cunoști, cum se vede, razele dimineței,
Dulceața primăverei, plăcerile vieței.
Poate ești rușinoasă, și crezi că nu cînți bine:
Dar eu și alte păsări mai vrednici decît mine
Îți vom da-nvățătură, și vom pune silință
Să-ți mai supțiem glasul cît va fi prin putință.
Vino mîine la mine să mergem la plimbare,
Ca să faci cunoștință cu o privighitoare.“
Bufnița îi răspunse: „Îți mulțumesc, iubită,
Eu cu soarele vostru nu sînt obicinuită;
Îmi supără vederea. Lumea o să mă vază,
Însă, cînd m-oi deprinde cu a luminei rază.“
   Mulți zic că neamul nostru nu este încă-n stare,
Ca altele, să facă cercări de-naintare,
Că-nvățătur-adîncă, idei, filosofie
Sînt prea vătămătoare l-a lui copilărie,
Declamația-aceasta, pompoasă, îngîmfată,
De vreți, poate să fie despoților iertată:
Numai lor le e bună a unui neam orbire,
Căci nu-l lasă să-și vază a sa nenorocire:
Dar în gura acelor ce-o zic pe dinafară,
Sau e o nerozie, sau este o ocară.
Noi le-am putea răspunde puținele cuvinte
Bufniței adresate de mierla cea cuminte:
„Ai vorbit de minune! Dar ia spune-mi, vecină,
Daca măcar cercare tu nu faci vreodată
Să scoți cel puțin capu din noaptea-ntunecată,
Apoi cum t-ei deprinde cu soare, cu lumină?“

Sursa: https://ro.wikisource.org/

Iacob Negruzzi-Mihai Vereanu. Articol de Geo Constantinescu

https://blog.revistaderecenzii.com

            Cel de-al doilea fiu al celebrului prozator al generației pașoptiste, Costache Negruzzi, Iacob (1842-1932), cu studii de drept în Germania unde a obținut doctoratul în 1863, avocat, profesor de drept comercial, poet, dramaturg, autor al prozelor scurte intitulate Copii de pe natură, a realizat și un roman, Mihai Vereanu (1873), integral, realist, dar cu multe elemente ale senzaționalismului romantic, în consens cu estetica epocii, dar care i-a dăunat mereu în receptările din partea cititorilor posterității.

            Autor al unui interesant și necruțător jurnal al perioadei studiilor în străinătate, scris în limba germană, tradus târziu și integrat firesc în creația viitorului scriitor, conducător cu multă forță, talent și cerbicie, putem spune, al revistei „Convorbiri literare” în perioada ei de glorie în orientarea literaturii române spre profunzimea viziunii etnice și cu valoare estetică indiscutabilă, la nivelul marilor creații europene ale vremii, el a lăsat și o mărturie vie a societății ieșene, „Junimea”, cea care a spus „nu” mediocrităților și a îndreptat gramatica, ortografía, teoría și critica literară spre nivelul cerut de societatea modernă.

Continuă să citești