https://blog.revistaderecenzii.com
Stă soarele-ncins după-amiaza solemn.
Lin zumzetu-albinelor piere.
Surori în grădină șoptesc. În tăcere
Băiatul ascultă-n cămara de lemn,
Vrăjit de imagini și cărți care-l ard.
Tei vestezi se-afundă-osteniți în albastru.
Un stârc stă-n văzduh neclintit și sihastru,
Fantastice umbre se joacă pe gard.
Surorile-n casă pășesc și-n curând
Mai slab din odăi luminoase
Sclipește veșmântul lor alb de mătase
Și tufele freamătă tot mai plăpând.
https://blog.revistaderecenzii.com
* Muzeul Național al Literaturii Române găzduiește, de la ora 19:30, în Grădina Muzeului Național al Literaturii Române, evenimentul „O seară a armoniei eterne”, dedicat personalității excepționale a Cellei Delavrancea – pianistă, scriitoare și una dintre figurile emblematice ale culturii române. În cadrul serii va avea loc proiecția spectacolului realizat de Marilena Rotaru la Sala Radio cu prilejul centenarului nașterii Cellei Delavrancea, marcat la 9 decembrie 1987. Conceput prin implicarea unei echipe de oameni de cultură din Televiziunea Română și din afara instituției, proiectul a beneficiat de sprijinul unor personalități precum Dan Grigore, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Șerban Cioculescu, Dumitru Moroșanu, Iosif Sava, Corul Madrigal, devenind unul dintre cele mai valoroase documente dedicate memoriei marii artiste. Intrarea este liberă
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
30 î.Hr. – Cleopatra a VII-a, regina Egiptului, s-a sinucis (n. 69 î.Hr.).
678 – Prin tratatul arabo-bizantin s-a pus capăt, temporar, atacurilor anuale ale flotei arabe asupra Constantinopolului.
1099 – Bătălia de la Ascalon a pus capăt Primei Cruciade. Forțele fatimide s-au retras în Egipt.
1624 – Președintele consiliului regal al lui Ludovic al XIII-lea al Franței este arestat, lăsându-l pe cardinalul Richelieu în rolul de ministru principal al regelui.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Amice,
Mazilia lui Ipsilant și a lui Moruz, unul din domnia Valahiei și celalalt din scaunul Moldovii, înainte de împlinirea celor șapte ani stipulați în tractatul de la Kuciuc-Kainargi, adăogându-se la alte pricini de gălceavă ce împăratul Alexandru căuta sultanului, a adus războiul de la 1806; și după șase ani de luptă crâncenă, în care victoriile se precumpăneau, puterile Europei, cășunând asupra Porții, au silit-o să încheie pace numai și numai ca să lase Muscalului mâinile slobode în lupta cu Napoleon. După zicătoarea românească ‘Turcul să plătească’, sultanul a dat lui Alexandru Basarabia și un bun hârtău în Asia pe malul Mării Negre, și astfel a făcut Englezului pe plac, iar după încheierea păcii de București contele Metternich, profitând de încurcătura în care se găsea Rusia pe malurile Moscovei, a împins la domnia Țării Românești pe Iancu Caragea, amicul și protegiatul cavalerului de Gentz. Dar, cu toată stăruința internunțiului la Constantinopole, sultanul nu a voit să-i dea domnia până ce mai întâi nu l-a asigurat Caragea că-și va da demisia după trei ani. Pe de o parte, suzeranul căta să eludeze stipulațiunea de domnie pe șapte ani, și pe de alta, voia să aibă pe grec la mână.
După mai multe străgăneli cu inșaala, cu pechei și cu bacalum, pe la sfârșitul lui octombre, Caragea a putut ieși din Constantinopol, și în ziua de Sf. Spiridon al anului 1812 el și-a făcut intrarea în București cu alai domnesc, călare pe tabla-bașa, în sunetele clopotelor, ale surlelor și tobelor. După ce a descălecat la Sfântul Spiridon cel Nou din Podul Beilicului (astăzi Calea Șerban-Vodă), s-a dus de s-a miruit în biserica Curtea-Veche, după obicei.
Sosirea acestui domn în București a fost semnalul a mari calamități pentru țară! Chiar în noaptea instalării sale, palatul domnesc de la Mihai-Vodă din Dealul Spirei a ars până în temelie și Curtea domnească a devenit Curtea arsă până în ziua de astăzi; iar a doua zi, la 13 decembrie, s-a ivit ciuma între oamenii curții veniți cu vodă de la Țarigrad.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
* Terasa La Hamace din cadrul complexului Caro Cultura, situată pe Bd. Barbu Văcărescu, nr. 164A, găzduiește proiecția documentarului de artă „Munch: Love, Ghosts and Lady Vampires”, activitatea cinematografică fiind programată să înceapă la ora 21:00. Potrivit organizatorilor, evenimentul se va desfășura în aer liber, în spațiul amenajat din grădina terasei, proiecția urmând să se încheie la ora 22:30. Publicul va avea ocazia să exploreze universul artistic, viața zbuciumată și fantomele interioare care au marcat creațiile celebrului pictor expresionist Edvard Munch
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
*Convertirea ca fapt de subversiune existențială, în „Scrisul Românesc”, Nr. 7/2026, pp 6,8
Postumitatea receptării operei lui Nicolae Steinhardt se structurează pe o paradigmă duală: pe de o parte, dimensiunea asumată de el însuși, care decurge din statutul lui de neofit al ortodoxiei, iar, pe de altă parte, dimensiunea publică, determinată de orizontul de așteptare al cititorilor care îl asimilează cvasi-totalizator prin prisma Jurnalului fericirii, text fundamental al literaturii de mărturisire și al memorialisticii concentraționare.
În acest context exegetic, se înscrie și contribuția critică a lui Cassian Maria Spiridon. Volumul lui, intitulat programatic Fericirile monahului Nicolae de la Rohia (Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2022), își propune să reorienteze discursul critic spre dimensiunea ascetică a existenței scriitorului, analizând parcursul monastic și spiritualitatea acestuia.
Continuă să citești
