Calendarul zilei

https://blog.revistaderecenzii.com

1898 – Împărăteasa Elisabeta a Austriei (Sissi) a fost înjunghiată mortal, la Geneva, de anarhistul italian Luigi Lucheni.

1709 – S-a născut Antioh Cantemir, diplomat, poet și scriitor de limba rusă, fiul domnitorului Dimitrie Cantemir (d. 1744).

1823 – Simón Bolívar a devenit președinte al statului Peru.

1872 – A murit Avram Iancu, conducătorul al Revoluției românilor din Transilvania de la 1848-1849 (n. 1824)

1933 – S-a născut creatorul de modă german Karl Lagerfeld (d. 2019).

1939 – Canada declară război Germaniei naziste, alăturându-se Aliaților – Franța, Regatul Unit, Noua Zeelandă și Australia.

1960 – La Jocurile Olimpice de la Roma, Iolanda Balaș a sărit 1,85 metri și a câștigat medalia olimpică de aur la săritura în înălțime, la o diferență de 14 cm față de următoarea clasată. 

Continuă să citești →

Informații culturale

https://blog.revistaderecenzii.com

* Muzeul Național al Țăranului Român prezintă, de la ora 17:00, vernisajul expoziției de pictură „Vămile văzduhului”, semnată de artistul Valeriu Șușnea. Expoziția va putea fi vizitată la Sala Acvariu până pe 27 septembrie, de marți până duminică, între orele 10:00 și 18:00

* Expoziţia „Ecouri în patrimoniul contemporan: BCR şi Pinacoteca Bucureşti”, un proiect expoziţional dedicat rolului colecţiilor publice în păstrarea memoriei culturale şi unui moment de referinţă în istoria Pinacotecii Capitalei, se deschide, la Palatul Suţu, Muzeul Municipiului Bucureşti – ora 17:00. Expoziţia marchează integrarea în patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti a unei contribuţii excepţionale realizate în anul 2025 de Banca Comercială Română – un ansamblu de 70 de lucrări de pictură, sculptură şi artă decorativă semnate de artişti reprezentativi ai secolului al XX-lea şi ai artei contemporane româneşti. Reunind lucrări semnate de Miliţa Petraşcu, Gheorghe Anghel, Marius Bunescu, Ion Mândrescu, Florin Ciubotaru, Petru Lucaci, Alexandru Ghilduş, Teodor Vescu şi alţi artişti importanţi, expoziţia propune un dialog între noul fond patrimonial şi colecţiile istorice ale Pinacotecii Bucureşti, evidenţiind continuitatea creaţiei artistice româneşti şi responsabilitatea comună de a transmite patrimoniul generaţiilor viitoare

Continuă să citești →

Egipetul de Mihai Eminescu

https://blog.revistaderecenzii.com

Nilul mișcă valuri blonde pe câmpii cuprinși de maur,
Peste el cerul d-Egipet, desfăcut în foc și aur;
Pe-a lui maluri gălbii, șese, stuful crește din adânc,
Flori juvaeruri în aer, sclipesc tainice în soare,
Unele-albe, nalte, fragezi, ca argintul de ninsoare,
Alte roșii ca jeratec, alte-albastre, ochi ce plâng.

Și prin tufele de mături, ce cresc verzi, adânce, dese,
Păsări, îmblânzite-n cuiburi, distind penele alese,
Ciripind cu ciocu-n soare, gugiulindu-se cu-amor.
Înecat de vecinici visuri, răsărit din sfinte-isvoară,
Nilul mișc-a lui legendă și oglinda-i galben-clară
Cătră marea liniștită, ce înecă a lui dor.

Continuă să citești →

Amintiri dintr-o călătorie de Calistrat Hogaș

https://blog.revistaderecenzii.com

Orice călătorie, afară de cea pe jos, e după mine o călătorie pe picioare străine; a avea la îndemână cupeaua unui tren, roatele unei trăsuri sau picioarele unui cal înseamnă a merge șezând și a vedea numai ceea ce ți se dă, nu însă și tot ce ai voi. Iată pentru ce eu și tânărul meu tovarăș de călătorie ne hotărârăm a merge pe jos peste munți și în răgaz, de la Piatra pân’ la Dorna, lăsând la o parte drumul mare.

În ziua de șase iulie eram gata; cu alte cuvinte, aveam toate trebuincioasele de drum așezate în o boccea de forma unei raniți soldățești, legate la spate prin ajutorul unor curele ce se încrucișau pe pieptul nostru: la șoldul stâng câte un revolver, în dreapta câte un baston sănătos, și la picioare opinci de piele roșie, legate cu șferi negre de lână de capră, care ne înfășurau în spirală pulpa până la genunchi peste un colțun negru de lână vrâstat cu roș. O pălărie neagră și mare putea, la nevoie, să mă apere și de ploaie și de soare. Tovarășul meu, în loc de pălărie, avea pe cap un chipiu de uniformă, iar drept strai mai gros de lână era îmbrăcat cu o venghercă de doc alb.

Continuă să citești →

Calendarul zilei

https://blog.revistaderecenzii.com

9 – Bătălia din Pădurea Teutoburgică: Armata romană condusă de senatorul Publius Quinctilius Varus a fost zdrobită de o alianță de triburi germanice, condusă de Arminius.

214 – S-a născut împăratul roman Aurelian, cel care a decis retragerea administrației romane de la nord de Dunăre (d. 275).

1543 – La numai 9 luni, Maria Stuart a fost încoronată „regina scoțienilor”.

1585 – S-a născut Cardinalul Richelieu, prim ministru al Franței începând din 12 august 1624, până la moartea sa (4 decembrie 1642)

1791 – Capitala Statelor Unite a fost numită Washington, D.C., după președintele George Washington.

Continuă să citești →

Informații culturale

https://blog.revistaderecenzii.com

* Timișoara: În perioada 7-27 septembrie, Eufonia Festival revine la Timişoara şi în regiune cu cea de-a IX-a ediţie, intitulată Colours of Sound. Making the Invisible Visible. Organizat de Filarmonica Banatul Timişoara, festivalul se va desfăşura în trei secţiuni: Masterclass (7-13 septembrie), On the Road (15-18 septembrie) şi Brass Academy (21-27 septembrie)

  • Primul capitol al festivalului, Eufonia Masterclass, propune o săptămână intensivă de studiu alături de artişti ai scenei internaţionale: Baiba Skride şi Vlad Popescu – vioară, SĂ o Soulez Lariviere – violă, Alexey Stadler – violoncel, Aliya Vodovozova – flaut, Tommaso Lonquich – clarinet, Claire Bagot – oboi, Bence Boganyi – fagot şi Andrei Gologan – pian. Programul este completat de sesiunile de pregătire mentală susţinute de Angelica Postu
Continuă să citești →

Din trecutul nostru de Alexandru Vlahuță

https://blog.revistaderecenzii.com

În anul 1593 Mihai, fiul lui Pătrașcu cel Bun, e Ban al Craiovei. Oltenii îl iubesc pentru vrednicia și dreptatea lui. Bătrânii își zic oftând: „Așa domn să aibă țară…”

Domn e Alexandru cel Rău, care, neliniștit de vâlva marelui Ban, îi hotărăște pieirea. Mihai simte și pleacă la Constantinopol, unde avea sprijin pe fratele mamei lui, pe puternicul Iani Cantacuzino. Dar îl prind pe drum armășeii lui vodă și-l aduc la București, unde hainul domn îl osândește la moarte. Trecând spre locul de osândă, pe lângă Biserica Albă și fiind ceasul de liturghie, se roagă el de păzitori să-l lese o clipă înlăuntru să-și facă cea din urmă cruce, și îngăduindu-i-se aceasta, cu multă credință pășește înaintea altarului, și-ngenunchind se-nchină și făgăduiește-n cugetul lui că, dacă prin vreo minune dumnezeiască va scăpa, să ridice o mănăstire chiar pe locul acela . Minunea s-a făcut. Călăul, când să dea lovitura morții, înfiorat de liniștea măreață și de bărbăteasca frumusețe a osânditului, aruncă iataganul și fuge. Mulțimea vede un semn de sus în această întâmplare. Ea cere, strigă iertarea nevinovatului; și glasul poporului — e glasul lui Dumnezeu.

Continuă să citești →