https://blog.revistaderecenzii.com
După ce am arătat pentru acele care mai înainte vreme, cum și în vremea de acum se socotea a fi vrednic pentru stăpânirea Moldovei; socot că este de cuviință să spunem ceva și pentru țerimoniile care se facea mai înainte în vremile vechi la punerea Domnilor.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
1848 – În actualul parc Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în fața unei numeroase asistențe, după ce s-a citit noua Constituție, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluției pașoptiste „Deșteaptă-te, române”, devenit imnul național al României, după Revoluția din 1989. În prezent, pe 29 iulie se sărbătorește „Ziua Imnului Național”.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Cîmpiile țin astăzi sărbătoare !
Prin holde coapte, fetele grăbite
Înoată pîn’la brîu, împodobite
Cu roșu mac și vinete cicoare…
https://blog.revistaderecenzii.com
== TELEGRAME ==
Onor. Prim-Ministru
București.
Directoru prefecturi locale Raul Grigorașcu insultat grav de dumnezeu mami și palme cafinè*) central. Amenințat moarte. Viața onorul nesigure. Rugăm anchetați urgent faptu.
Costăchel Gudurău
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
■ Ziua Imnului Naţional va fi sărbătorită prin desfăşurarea unor ceremonii militare în toate garnizoanele din ţară. În data de 29 iulie, conform Legii nr. 99 din 26 mai 1998, sărbătorim Ziua Imnului Național. Actualul imn, “Deşteaptă-te române” este unul dintre simbolurile naţionale consfinţit în Constituţia României la art. 12, Simboluri naţionale. Instituţia propune, astfel, o scurtă istorie a evoluţiei imnului de stat
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Mă aflam de o lună la Biariț, oraș mic, pierdut în fundul golfului de Gasconia, pe țărmurile Oceanului, și îmi petreceam zilele într-o necurmată plăcere. De la fereastra salonului meu, ochii mei se primblau fără sațiu, când pe albastra și mult măreața întindere a mării, când pe tainica nemărginire a cerului. Închipuirea mea, urmând zborul ochilor, se legăna pe vârful argintiu al valurilor și, lunecând până în fundul orizontului, mergea adeseori de se oprea, ca o pasăre călătoare, pe catargele corăbiilor ce treceau în depărtare. Câte voiajuri plăcute am făcut astfel! câte țărmuri frumoase am vizitat, fără a mă mișca de pe jilț!
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Despre fiarele care sunt în Moldova asemenea ca și în celelalte țări de prin prejur, nu este treaba noastră ca să facem o descriere așa lungă, pentru că noi, nu ne-am apucat ca să arătăm turmele cele ce umblă prin codrii adică; cerbii, ciute, căpioare, vulpi, râși și lupi; ci numai ca să povestim pentru dânsele ce am aflat cu osebire la aceste fiare Moldovenești. Și așa îmi aduc aminte, că la noi sunt trei soiuri de oi, acele de munte, de Soroca și cele sălbatice; dar nu se știe bine, câte și de mari turme de oi se află la munte; pentru că toate părțile Moldovei despre apus, care nu sunt așa bune pentru semănături, slujesc pentru pășunea oilor, cu care se țin mai vârtos locuitorii de pre acolo. Pentru aceea Beiliccii dau la Tarigrad pre tot anul oi de acestea, ce se numesc în limba turcească, Chivirdoc, mai mult de șasezeci mii, pentru cuhnea Sultanului; pentru că carnea lor se socotește de Turci mai mult decât toată altă carne, atât pentru gustul ei cel bun, cât și pentru ușurința mistuitului. În trei locuri se găsește deosebit bună pășune; în Câmpu-lung Rusesc spre Putila, în Câmpu-lung Moldovenesc pre Moldova și pe muntele Vrancea în ținutul Putnei.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Am cunoscut foarte de-aproape pe un om de o superioară înzestrare intelectuală; rareori a încăput într-un cap atîta putere de gîndire. Era pe lîngă aceasta un mare poet; cu cea mai nobilă și mai înaltă fantazie, ajutată de un rafinat instinct artistic, el a turnat într-o lapidară „formă nouă limba veche și-nțeleaptă”, pe care o cunoștea atît de bine și o iubea atît de mult.
Continuă să citești
