Era odată o fetiţă căreia îi muriseră mama şi tata şi ea rămăsese aşa de săracă, încât nu mai avea nicio cămăruţă unde să locuiască, nici un pat unde să doarmă, în sfârşit, nimic altceva decât hainele de pe ea şi bucăţica de pâine pe care unii trecători miloşi i-o dădeau din când în când.
Ea era însă o fetiţă bună şi credincioasă. Şi, cum era părăsită de toată lumea, plecă, cu Dumnezeu în gând, pe câmp, la voia întâmplării. La un moment dat se întâlni cu un om sărac care-i spuse:
* Timișoara: Ornella Fusion Gallery găzduiește, între orele 18:30 – 21:30, vernisajul expoziției semnată de artista Beatrice Zervas, Hommage a BRÂNCUȘI. Expoziția personală Hommage a BRÂNCUȘI semnată de Beatrice Zervas este curatoriată de conf.univ.dr. Corina Nani și va fi vernisată miercuri 13 septembrie și poate fi vizitată până pe 1 octombrie la Ornella Fusion Gallery, Str. Gheorghe Lazăr nr. 9, Timișoara. Program de vizitare: de luni până vineri, între orele 10:00 și 18:00
Zilele Europene ale Patrimoniului sunt organizate în comun de Uniunea Europeană și de Consiliul Europei, care a lansat acțiunea în 1985. Începând cu anul 1992, Zilele Europene ale Patrimoniului oferă participanţilor din România ocazia să descopere, alături de monumente istorice, patrimoniul cultural mai puţin cunoscut care, în mod obişnuit, nu este disponibil publicului larg. Apropierea faţă de patrimoniul cultural trezește sentimentul identitar al locuitorilor, de apartenenţă la valorile ţării, ale regiunii, ale oraşului sau ale mediului rural. De asemenea, aceste activități îmbogăţesc cunoaşterea diversităţii societăţii noastre, contribuind la o mai bună înţelegere mutuală între cetăţeni.
* Cea de-a 26-a ediţie a Festivalului Internaţional ‘George Enescu’, organizat începând cu 1958, are loc în perioada 27 august – 24 septembrie, tema ediţiei fiind ‘Generozitate prin muzică’/’Generosity through Music’. Programul include peste 3.500 dintre cei mai renumiţi artişti ai lumii, peste 40 de orchestre din 16 ţări, lucrări de operă în primă audiţie şi concerte educative pentru copii. Un proiect finanţat de Guvernul României prin Ministerul Culturii, organizat de ARTEXIM, Festivalul Enescu este un eveniment desfăşurat sub Înaltul Patronaj al preşedintelui României. Organizator: ARTEXIM. Co-organizator: Fundaţia ArtProduction. Co-producători: Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune, Primăria Municipiului Bucureşti. Din program:
Era odată un biet creștin sărac și c-o droaie de copii mărunți. Toată avuția lui era gura femeii și a copiilor, care țipau de fitece. Guri flămînde, și pace bună !
Bietul creștin, ce făcu, ce drese, s-alese de sfântul crăciun c-un porc gras. Crăciun fără porc, Paște fără ouă roșii și nuntă fără lăutari nu intră în capul românului.
Blând serafim! o, înger! ce este-a ta solie? Care îți este slujba? Ce vrei aicea jos? Pacea vestești tu lumii? Pacea aduci tu mie? Ce flăcări pui în sânu-mi, o, serafim frumos?!
Ochii tăi… e seninul, Buza ta e zâmbirea, Fața ta e blândețea, Ca pieptu-ți nu e crinul; Dragoste ți-e privirea, Totul ești frumusețea.
Dar pentru Smărăndița problema se punea cu mare greutate.
Anii petrecuți într-un pensionat francez introduceau in psihologia feminină din provincie elemente noi, care erau în dezacord cu simplicitatea cu care erau privite până atunci asemenea probleme.
Sosim în fața orașului Giurgiu. Țărmurile se depărtează. Din coșurile înalte ale fabricilor gâlgâie rotocoale negre de fum ce se risipesc molatic în zarea nesfârșită. Dunărea liniștită, largă are aspectul unui lac frumos, poleit de razele soarelui. Un șes neted, verde, răsare în mijlocul apei. E ostrovul San-Giorgio, pe care-a stat odinioară un falnic castel, zidit de genovezi — stăpânitorii mărilor de-acum o mie de ani. În dreptul acestei insule se-ntinde, pe câmpia din stânga, Giurgiul — sentinela capitalei la Dunăre — vechea și zbuciumata cetate, stăpânită când de români, când de turci, bătută și pusă-n flăcări când de unii, când de alții, neștiind până pe la începutul acestui veac cărui dumnezeu să se închine, și cui, și-n ce limbă să-și spuie durerile. În cinci sute de ani șia văzut de paisprezece ori bisericile prefăcute în geamii:creștinii trebuiau să s-ascundă prin beciuri ca să se poată închina în legea lor.
Au fost odata doi feciori de împărat, care au pornit să-şi încerce norocul prin lume, şi feciorii ăştia au ajuns să ducă o viaţă atât de ticăloasă şi deşartă, că n-au mai avut îndrăzneala să calce pragul casei părinteşti.
Şi cum trecuse vreme, nu glumă, şi nu venise nici o veste de la ei, fratele lor mai mic, pe care-l poreclisera Prostilă, plecă în căutarea lor. Dar când dădu în sfârşit de fraţii săi, aceştia începură să-şi bată joc de dânsul:
