https://blog.revistaderecenzii.com/
Ziua Internațională a Poeziei sărbătoreşte una dintre cele mai preţuite forme de exprimare a identităţii culturale şi lingvistice ale umanităţii. Practicată de-a lungul istoriei, în fiecare cultură şi pe fiecare continent, poezia vorbeşte despre valorile noastre comune, fapt care o poate transforma într-un puternic mesaj pentru dialog şi pace.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
1312 – La cererea regelui Franţei, Filip al IV-lea cel Frumos, Papa Clement al V-lea a desfiinţat Ordinul Templierilor, ale căror bunuri au trecut în stăpânirea regelui.
1884 – Premiera, la Teatrul Naţional, a piesei lui Vasile Alecsandri, „Fântâna Blanduziei”, având pe afiş nume mari ale scenei româneşti-Constantin Nottara, Aristizza Romanescu.
1895 – Auguste şi Louis Lumière au făcut, la Paris, prima demonstraţie a cinematografului, utilizând un film din celuloid.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Ziua internaţională a fericirii
Săptămâna aceasta, în 20 martie, a fost celebrată Ziua internaţională a fericirii („International Day of Happiness”), aşa cum a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU (din 2012).
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Pe aceeași ulicioară
Bate luna la ferești,
Numai tu de după gratii
Vecinic nu te mai ivești!
Și aceiași pomi în floare
Crengi întind peste zaplaz,
Numai zilele trecute
Nu le fac să fie azi.
Altul este al tău suflet,
Alții ochii tăi acum,
Numai eu, rămas același,
Bat mereu același drum.
Ah, subțire și gingașă
Tu pășeai încet, încet,
Dulce îmi veneai în umbra
Tăinuitului boschet
Și lăsându-te la pieptu-mi,
Nu știam ce-i pe pământ,
Ne spuneam atât de multe
Făr-a zice un cuvânt.
Sărutări erau răspunsul
La-ntrebări îndeosebi,
Și de alte cele-n lume
N-aveai vreme să întrebi.
Și în farmecul vieții-mi
Nu știam că-i tot aceea
De te razimi de o umbră
Sau de crezi ce-a zis femeia.
Vântul tremură-n perdele
Astăzi ca și alte dăți,
Numai tu de după ele
Vecinic nu te mai arăți!
https://blog.revistaderecenzii.com/
https://blog.revistaderecenzii.com/
Conferința „Despre Marin Preda cu Alexandru Preda, fiul marelui scriitor”, la Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” Ploiești
În cadrul Zilelor Bibliotecii Județene „Nicolae Iorga” Ploiești, marți, 21 martie 2023, ora 12, în Sala de lectură „Nichita Stănescu” a bibliotecii, s-a desfășurat Conferința „Despre Marin Preda cu Alexandru Preda, fiul marelui scriitor”.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Bucureşti, 21 martie 2023
„Gala umorului” revine cu un nou sezon la TVR 1
Pe lângă momentele antologice realizate în studiourile Televiziunii Române cu mulţi ani în urmă de maeştrii Generaţiei de Aur a comediei româneşti, „Gala umorului” ne aduce şi 11 scenete în premieră. Noul sezon se vede la TVR 1 vinerea, ora 21.00. Din 24 martie.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Astăzi, ca şi în alte zile, ne-am trezit istoviţi
şi înfricoşaţi. Nu deschide uşa la camera de lucru
şi nu începe să citeşti. Pune jos instrumentul muzical.
Lasă frumuseţea pe care o iubim să fie ceea ce dorim.
Există sute de feluri pentru a îngenunchea şi a săruta pământul.
poezie clasică de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Sursa: https://poetii-nostri.ro/rumi-astazi-ca-si-in-alte-zile-poezie-id-10379/
https://blog.revistaderecenzii.com/
1522 – S-a născut Mihrimah, unica fiică a sultanului Suleyman Magnificul (d. 1578).
1556 – Thomas Cranmer, arhiepiscop de Canterbury, a fost ars pe rug sub acuzația de erezie.
1804 – În Franța, a intrat în vigoare noul cod civil, „Codul lui Napoleon”.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
În munții Apeninilor , în masivele de piatră pe care cataclismele străvechi ori nervozitățile epidermice ale coajei noastre terestre zbuciumate de vulcani le-a ridicat și îngrămădit sub bolta cerului veșnic senin al Italiei, dormea de veacuri și un bloc de marmură albă. Dormea acolo piatra aceea îngrămădită între stînci și în somnul ei milenar nici nu visa că odată va fi obiectul atîtor discordii și dispute. Nu știa biata piatră, și cum ar fi putut să bănuiască, că în sînul ei marmorean doarme o formă predestinată, o formă a cărei contururi precise trebuia să poarte pe occiput o coroană. Nu știa că odată se va rostogoli din munte într-un nour de praf, tîrînd după ea o avalanșă de pietriș și nisip, și că va descătușa un rîu negru de cerneală care va curge nepotolit și tulbur. Dar dălți și ciocane au bătut în ea cu vrednicie ; așchii mari și luminoase au sărit din trupul ei, și cel ce sta de veacuri condamnat în alba-i închisoare a reintrat în lume grație abilităței de prestidigitator a unui Romanelli oarecare.
Continuă să citești