https://blog.revistaderecenzii.com
Vine, vine iarăşi iarna,
Ninge-afară, ninge.
Mulţi copii afară sunt,
Laudă colinde.
Doar bunica stă în casă,
Spune o poveste.
Despre marele Iisus,
Spune o poveste.
https://blog.revistaderecenzii.com
Vine, vine iarăşi iarna,
Ninge-afară, ninge.
Mulţi copii afară sunt,
Laudă colinde.
Doar bunica stă în casă,
Spune o poveste.
Despre marele Iisus,
Spune o poveste.
https://blog.revistaderecenzii.com
1841 – S-a născut chimistul Petru Poni, unul dintre fondatorii școlii românești de chimie (d. 1925).
1877 – S-a născut lingvistul, filologul și memorialistul Sextil Pușcariu (d. 1948).
1926 – Parlamentul a votat îndepărtarea prințului Carol (viitorul rege Carol al II-lea) de la succesiune („Actul de la 4 ianuarie”) și recunoașterea prințului Mihai ca principe moștenitor al României.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
În calendarul tradițional, 3 ianuarie marchează o etapă de trecere: după nașterea simbolică a Anului Nou (1 ianuarie) și după ziua de „așezare” a timpului (2 ianuarie), această dată este asociată cu revenirea lentă la viața obișnuită, fără a rupe însă complet legătura cu sacralitatea sărbătorii.
În multe sate, 3 ianuarie era considerată o zi potrivită pentru munci ușoare, dar nu pentru eforturi mari. Oamenii:
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com

106 î.Hr. – S-a născut politicianul și filosoful roman Cicero (d. 43 î.Hr.).
1472 – Ștefan cel Mare a acordat un important privilegiu comercial negustorilor brașoveni: libertate comercială deplină în întreaga țară și garantarea securității activității lor.
1521 – Papa Leon al X-lea l-a excomunicat pe Martin Luther prin bula papală Decet Romanum Pontificem.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Vifleim din zare nouă
Pâinea noastră dă-ne-o nouă,
Velerim stropit cu cer
Pentru albul Lerui Ler…
Clopotele să te bată
— O, ce veste minunată —
Că din staul, curcubeu,
Iar scâncește Dumnezeu…
https://blog.revistaderecenzii.com
Ode, III, 11
O, Mercur, a cărui poveți deprins-au
Amphion, urnind după cântecu-i pietre,
Și tu liră, care-n cald avânt din șapte
Coarde suna-vei
Templelor, ospețelor mari amică
Nu c-altădată, fără de grai o, spune-mi
Cântul, cărui nenduplecata Lyde-i
Plece urechea.
https://blog.revistaderecenzii.com
S-a dus zăpada albă de pe întinsul țării,
S-au dus zilele Babei și nopțile vegherii[1].
Câmpia scoate aburi; pe umedul pământ
Se-ntind cărări uscate de-al primăverii vânt.
Lumina e mai caldă și-n inimă pătrunde;
Prin râpi adânci zăpada de soare se ascunde.
Pâraiele umflate curg iute șopotind,
Și mugurii pe creangă se văd îmbobocind.
O, Doamne! iată-un flutur ce prin văzduh se perde!
În câmpul veșted iată un fir de iarbă verde
Pe care-ncet se urcă un galbin gândăcel,
Și sub a lui povară îl pleacă-ncetinel.
https://blog.revistaderecenzii.com

În mentalitatea tradițională, 2 ianuarie nu este o zi oarecare, ci un moment de stabilizare a Anului Nou. După zgomotul ritual și exuberanța nopții dintre ani și a zilei de 1 ianuarie, această zi marchează intrarea treptată în ritmul firesc al timpului, fără a rupe însă legătura cu sacralitatea începutului.
https://blog.revistaderecenzii.com

1529 – Radu de la Afumați, domn al Țării Românești (1522–1529), a fost ucis împreună cu fiul său, Vlad, la Râmnicu Vâlcea.
1784 – La Sibiu, a apărut Siebenbürger Zeitung, primul ziar de pe teritoriul actual al României.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Se poate considera de exemplu ca scoarță a volumului (alias doașcă) scilicet pentru cine nu vrea s-o citească sau ca așa-numit Avant-propos, esprimându-mă franțuzește, ba chiar de capitolul prim al scrierei – daca vom băga bine de seamă. Și să vedeți de ce: Pentru cine nu citește decât titlul unei cărți, partea cea mai interesantă a cărții – adică care l-a interesat – e însuși titlul. Pentru cine nu citește decât prologul unei cărți, partea cea mai interesantă e tocmai prologul, pentru că numai pe el l-a citit.
Am vrut să rectific titlul de pe doașcă. Cum? Această operă bună sau rea, nu e tradusă din chinezește, după cum subsemnatul sau mai bine nesubsemnatul a avut onoarea d-a spune în șirul al doilea al acestei făcătoare de epocă scrieri, ci aceea a fost numai o strategemă prin care umilitul de mine am vrut să fac ca să mi se citească cel puțin precuvântarea acestei novele originale.
Continuă să citești