https://blog.revistaderecenzii.com
Arhive autor: jonescus
N. Iorga: EXPRESIA INTEGRALĂ A SUFLETULUI ROMÂNESC: MIHAIL EMINESCU
https://blog.revistaderecenzii.com
Deci la un moment dat n-a apărut un dătător de direcție, care să se inspire de la anumite teorii abstracte, să se așeze pe o catedră literară improvizată și să decidă cu ferula sau, dacă este mai blând, numai cu degetul, că anume poezie este rea sau este bună și, după cum o anumită poezie ar fi fost decretată rea sau bună, să răsară o întreagă mișcare literară. Că este ușor a fi cineva beneficiarul unei literaturi prin câteva formule, aceasta o înțelege oricine, dară că are dreptul cineva să se prezinte, în materie literară — literatura fiind un fenomen așa de original, așa de spontan, așa de profund legat cu tot ce omul reprezintă mai fin și mai complex — că are dreptul să se înfățișeze ca unul care creează literatura, care o îndreaptă în altă direcție, sau o distruge, aceasta este o formidabilă eroare.
Continuă să citeștiCalendarul zilei
https://blog.revistaderecenzii.com

97 – La vârsta de 44 de ani Traian a fost adoptat de împăratul roman Nerva.
1492 – Cristofor Columb a descoperit insula Cuba.
Continuă să citeștiInformații culturale
https://blog.revistaderecenzii.com
* Arad: „Prin epoci trecute…” – recital cameral susținut de Valentin Șerban – vioară și Mihai Diaconescu – pian – ora 19:00, la Sala Palatului Cultural. În program: Tomaso Antonio Vitali Chaconne în sol minor, Ludwig van Beethoven Sonata pentru pian și vioară în re major, op. 12 nr. 1, Antonín Dvořák Romanța în fa minor, op. 11, Serghei Prokofiev Sonata pentru vioară și pian nr. 2 în re major, op. 94a, Henryk Wieniawski Scherzo – Tarantella în sol minor, op. 16
Continuă să citeștiBoltă în octombrie
În ogeac…
Calendarul zilei
https://blog.revistaderecenzii.com

1624 – S-a născut mitropolitul Dosoftei al Moldovei , unul dintre cei mai importanți cărturari români sin secolul al XVII-lea (d. 1693).
1673 – S-a născut Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei, scriitor și om de știință de formație enciclopedică (d. 1723).
Continuă să citeștiHronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor de Dimitrie Cantemir
https://blog.revistaderecenzii.com
Pentru ca oglinda Hronicului nostru de tot
pravul îndoinții mai ștearsă și mai curată
înaintea privélii cititoriului să o punem și pentru
ca izvorul și începătura numelui Dachiii (pre
carea acmu țărâle Moldovei, Țara Muntenească
și Ardealul stau), de unde au izvorât și au
purces, mai chiar să putem arăta, socotit-am că
întăi foarte de triabă să fie oarece pre scurt
pentru toată Schithia, adecă țara tătărască să
dzicem, de vréme ce și a dachilor neam (de pre
carile părțile acéstea Dachia s-au numit) tot
dintr-o rădăcină și dintr-o corenie cu schithii au
fost, precum și alte multe și mai nenumărate
năroade dintr-aceiiași schithi (sau tătări) cu
cursul vrémilor în multe părți răzlețindu-să, ca
nișté întunecoasă neguri, mai toată fața
pământului au acoperit și ca un potop de
vărsate și peste tot lățite ape, nici la Asia, nici la
Evropa, nici la Africa, vreun unghiu nepotopit și
necălcat n-au lăsat, pentru a cărora năbușeale
și undături pline sint istoriile ellinilor, a latinilor
și a altor limbi, carii stâlpul scrisorii au ținut și
mutările lucrurilor au însămnat. Noi dară mai
véche și mai bătrână istorie decât Sfânta
Scriptură necunoscând, în buni chedzi
dumnăzăiescul cuvânt povață și agiutoriu
luând, de la dânsul și încépem, carile unul și
singur iaste, ce cuprinde α și ω, începutul și
sfârșitul.
Din Viața și petrecerea svinților de Mitropolitul Dosoftei
https://blog.revistaderecenzii.com
Lui Avraam i-au datu-i Dumnezău pre lume Și-n ceri de să slăvește cinstitul lui nume. Și Lot încă se vede, pentr-a lui ticală, C-au pus supt nevoință multă osteneală.
STIHURI
[PENTRU SFINȚII PATRIARHI DE ȚARIGRAD, NECTARIE,
Continuă să citeștiÎn sfârșit Pinocchio încetează de a mai fi păpușă, și devine băiat
https://blog.revistaderecenzii.com
Pe când Pinocchio înota sprinten ca să ajungă la țărm, băgă de seamă că tatăl său, care stătea călare pe spinarea lui cu picioarele pe jumătate în apă, tremura ca și cum ar fi fost scuturat de friguri.
Tremura de frig sau de frică? Cine știe? Poate și una și alta. Dar păpușa, crezând că tremură de frică, îl îmbărbăta spunându-i:

