Pribeagul de Șt. O. Iosif

https://blog.revistaderecenzii.com

E noapte ; la micuța casă
Fereastra licăre-n lumină…
Vezi fețe vesele la masă:
Ei povestesc glumind și-nchină.

Tu, singur, te strecori prin ceață
Și-arunci privirea cu sfială :
Te-apucă dor de-o altă viață,
De liniște patriarhală…

În vis, te-apropii de fereastră,
Și numa-n vis le tulburi pragul :
„Primiți, primiți la vatra voastră
Să hodinească și pribeagul…”

Sursa: https://ro.wikisource.org/wiki/Pribeagul

Cum era odinioară… de I. L. Caragiale

https://blog.revistaderecenzii.com

Sub acest titlu, neobositul V A Urechiă a dat de curând la lumină un nou volum, cuprinzând 25 de legende istorice și 12 reminiscențe sau potriviri de vremuri, precum le numește el în limba lui de bătrân cărturar

Iată o carte românească menită să placă mult oricărui iubitor de povestiri interesante, și, în același timp, amestecând, după preceptul clasic, folosul cu plăcerea, să instruiască pe cititor.

Continuă să citești

Moromeții (VII) de Marin Preda

https://blog.revistaderecenzii.com

VII

După plecarea lui Birică și a lui Paraschiv și Achim, Tita și Ilinca mai stătuseră puțin în drum apoi se culcaseră ostenite. Catrina Moromete îl chemase pe Niculae în tindă, vrând să-i dea de mâncare laptele pe care i-l oprise.

— Nu mănânc, se strâmbase băiatul țâfnos. Nu mi-e foame.

Continuă să citești

O seară bine petrecută de I. L. Caragiale

https://blog.revistaderecenzii.com

Vorbeam zilele trecute mai mulți prieteni despre felurile de petreceri în nopțile lungi de iarnă, și, se-nțelege, fiecare, după vârstă și temperament, avea deosebită predilecție.

Unuia i se părea că o bună serată la teatru, urmată de un souper fin, într-un salon luminat și parfumat, cu prieteni ușuratici de ambe-sexe e cea mai delicată petrecere în aceste lungi nopți. Glumele acelea ale damelor și râsetele și șampania…

Continuă să citești

Moromeții (VI) de Marin Preda

https://blog.revistaderecenzii.com

VI

Tot timpul acesta, de dincolo, din curtea lui Tudor Bălosu nu se auzise nimic, ca și când casa ar fi fost pustie. Paraschiv, Nilă și Achim, împreună cu tatăl lor ieșiseră câteșipatru în poartă. Mai pe urmă, se apropiaseră și cele două fete și Niculae în urmă. Când Birică o luă încet spre șosea, Nilă se dezlipi de lângă poartă, unde stătea rezemat, și porni alene în urma lui. Moromete îl petrecu o vreme cu privirea până se îndepărtă câțiva pași de șanțul șoselei, apoi îl strigă deodată, ca și când până atunci ar fi stat la îndoială, gândindu-se la ceva.

Continuă să citești

Scrisoare de I. L. Caragiale

https://blog.revistaderecenzii.com

Stimate domnule Director

Am citit în Românul de joi 14/27 Aprilie, între altele că:

Scriitorii din România pot veni între românii din Ungaria, numai și numai ca literați, ca să-și recite operele lor, să facă adică petrecere de salon literar; n’au dreptul aci să se vîre, nici chiar să aibă păreri, în afacerile interne ale românilor supuși ungari…

Continuă să citești

Carnavalul de Cezar Bolliac

https://blog.revistaderecenzii.com

Începe carnavalul! și-n salele bogate
Se cerc artiști și muzici plăceri mai noi s-arate,
În nouă veselii!
O! ce de griji acuma la nouă toalete!
Ce visuri dulci, frumoase, în junele cochete!
Ce mii de bucurii!

Fetița tot visează la flori, l-a ei ghirlantă,
La gaza cea subțire, la rochia-i elegantă
Și la ai ei cercei;
Gândește la răspunsuri, la grații, la cuvinte;
Își râde în oglindă de loc ce-și pune-n minte
Ceva ce-i place ei.

Continuă să citești