https://blog.revistaderecenzii.com

Acolo, noaptea, se zărește
Lumină pînă dinspre zori,
Și toată casa auiește,
Acolo cîntă trei surori !

https://blog.revistaderecenzii.com

III

Cele două fete ale lui Moromete ajunseseră la gârlă și începuseră să se scalde. Apa era rece, dar în timpul zilei fuseseră la muncă și a doua zi era duminică, era călușul, nu puteau sta fără să se spele.

— Ce facem, fa? zise cea mai mare, Tita, după ce intră în apă și începu să clănțăne din dinți. E rece ca gheața.

https://blog.revistaderecenzii.com

E liniște-n chilia bătrînei, și-nserează…
Sub vatră țîrîește un greier nestatornic.
Își leagănă-n perete tic-tacul vechiul ornic,
Se-ntunecă chilia și iar se luminează,
     Și-aleargă fusul spornic…

https://blog.revistaderecenzii.com

BLAGOCESTIVULUI PREALUMINATULUI, ȘI
noaă cinstitului, dulcelui, și mai marelui frate,
Ioan ANTIOH Constantin Voevod,
cu dumnăzăiasca milă, Domn,
Oblăduitoriu Țărâi moldovii,
dela al măriii sale mai mic,
și plecat frate,
Ioan Dimitrie constantin voevoda
carte de închinăciune

Astronomii, adecă a stélelor cunoscători (prea luminate cinstite, iubitul mieu frate) întru toate câte întru a ceriului trup stéle să porată, doaă numai neclătitoare, și nemutătoare a fi arată, carile una în partea ceriului diasupra, iară alta în partea ceriului dedesupt a să afla povestesc. una polus arcticus, iară alta polus antarcticus le număsc prin carile a ceriului trup, și rătunzală să învârtéște.

https://blog.revistaderecenzii.com

Turtă dulce – panorame – tricoloruri – bragă – baloane – soldați – mahalagioaice – lampioane – limonadă – fracuri – decorațiuni – decorați – donițe – menajerii – provinciali – fluiere – cerșetori – ciubere – cimpoaie – copii – miniștri – pungași de buzunare – hărdaie – bone – doici – trăsuri -muzici – artifiții – fotografii la minut – comédii – tombole – Moftul român nr. 8 – oale – steaguri – flașnete – înghețată de vanilie – fleici – stambă – căni – pelin – călușei – scrânciob: cele din urmă invenție care era și la expoziția americană – pinteni – biciclete – cai – vite – jandarmi – basmale – telegrafiști – nepoate – mătuși – țațe – neni – unchi – veri – văduve – orfani – portretul țarului – „Moartea vânătorului” – icoane – bricege – săpun – lumânări – panglici – prescuri – măcelari – grâu – cofeturi pentru colivă – bețivi – căciuli – cojoace – căpestre – boi – hârâitori – Prima societate de bazalt și teracotă – Stella – sticle – fân – cercuri – doage – buți – plăpumi – saltele – perne – flori – scaune – paturi – mese – beteală – oglinzi – cercei – inele – ibrice – turci – lighene – doftorii de bătături – săpun de pete – madipolon – ace englezești -mere – portocale – năut – floricele – șerbet – răcoreală – Marsilieza – lulele – luleaua neamțului – Deșteaptă-te, române! – sacâz – sifoane – ciucalată – acadele – plesnitori – tunuri – călușari – smochine – păpuși – poame – capul vorbitor – Leul de mare – „Vasilache” – copilul cu trei picioare – încercarea puterii – distracția americană – belciuge – fonografe – războiul român pentru țesut – mingi – urcioare – bere – cruci – Dumnezei – fluiere – alune prăjite – Bragadir – fisticuri – Luther – beigălă – Opler – călăreți – orbeți – birji – schilozi – automobile – zamparagii – guvernamentali – opozanți – Visul Maichii Precistii – Minunile lui sf. Sisoe – Alexe, omul lui Dumnezeu – borangic – țâri – sardele – lămâi – brânză – urdă – cașcaval – slănină – roabe – velințe – altițe – bibiluri – fote – perdele – ștergare – marame – furci – căldări – pirostrii – lopeți – ălbii – copăi -fedeleșuri – porci – mătănii – paiațe – rogojini – parfumuri – ciorapi – iminei – ghete – cizme – papuci – mătăsării – piepteni – drâmburi – darace – cobze – pomadă – clarinete – maimuțe – orice obiect 30 de bani – certuri – chefuri – aldămașuri – tămbălăuri – „Numai 40 de bani ocaua de Drăgășani, vechi veritabil!” – „5 bani cafea gingirlie!” – nuci – sare -salam de Sibiu – „Hop și eu cu Țața Lina! adevărata plăcintă română și cozonaci moldovinești!” – prafuri de pureci – covrigi – roșcove – frânghii – stafide – curele – șei – hamuri – clopote – căruțe – coșuri – bomboane – rahat – muzici -gogoși – pălării – testemele – muște – popi – cocoane – mateloți – impiegați – pensionari – suprimați – popor – seniori – dame – MM. LL. – A.A. L.L. – târgoveți – târgovețe – țărani – țărance – intelectuali – artiști – poeți – prozatori – critici – burgheji – tramcare – tramvaiuri – capele pârlite – jupe călcate -bătături strivite – copii pierduți – părinți beți – mame prăpădite – guri căscate – praf – noroi – murdărie – infecție – lume, lume, lume – vreme frumoasă – dever slab… – Criză teribilă, monșer!

Sursa: https://ro.wikisource.org/wiki/Mo%C8%99ii

https://blog.revistaderecenzii.com

Dansau cu fețe zîmbitoare
Și-și făureau un ideal
Din strălucirea trecătoare
A unei nopți tîrzii de bal.

https://blog.revistaderecenzii.com

CAP. XIV. Despre birul și darurile ce dă Moldova Portii Otomane

Din vremele întru care s’au ivit armele tur­cești la țărmurile Dunărei și până în zilele lui Ștefan Voevod cel mare, și-au apărat Moldove­nii tot cu vitejie slobozenia, neplecându-și gru­majii sub jug strein, fără ca să înșele nici prin măguliri nici prin promisiuni mari, dară nici prin pilda megieșilor săi a Muntenilor.

https://blog.revistaderecenzii.com

Mai mulți prietini – impiegați în diferite administrații publice – stau de vorbă, la masa lor obicinuită într-o berărie, despre chestiunile la ordinea zilei. Firesc lucru ca, dintre toate, să-i intereseze una mai cu seamă: e vorba de nenorocirea unui coleg, vechi impiegat, reputat până mai zilele trecute ca un funcționar model, ca om de o probitate mai presus de orice bănuială, și care fuge din țară lăsând la casa publică o foarte însemnată lipsă de bani. Fiecare dintre camarazi comentează în felul său această tristă aventură: unul înfierează cu toată asprimea fapta, altul nu și-o poate explica îndestul, altul încearcă să găsească o scuză pentru fugar; în fine, d. Anghelache deplânge pe nenorocitul acela, „care nu e decât o victimă a neglijenții altora!“. La această părere, aruncată cu toată seriozitatea de d. Anghelache, toți ceilalți fac niște ochi mari; din aceasta, vede d. Anghelache că amicii lui nu i-au priceput deloc vorbele, și astfel se simte obligat a le da explicațiunile necesare. Și nu trebuie să uităm a spune că dintre toți cel mai competent în materie este d. Anghelache: d-sa este mânuitor de bani publici într-o mare administrație.

https://blog.revistaderecenzii.com

E mult de-atunci… e mult, nepoate,
Și ca prin vis le văd pe toate…
Hei ! să te miri, să te cutremuri
De cîte-au fost nainte vremuri…
  Și-i mult, e mult de-atunci, nepoate !

https://blog.revistaderecenzii.com

Băiatul se urni de lângă poartă și intră în tindă. La vatră, femeia se chinuia cu o mână să mestece mămăliga, iar cu alta să prăjească niște ceapă în tigaie. Alături de vatră, prinsă între două cărămizi, clocotea o oală cu ceva verde înăuntru. Femeia dăduse jos căldarea cu mămăligă și o mesteca aprig, încercând din când în când s-o țină pe loc cu talpa piciorului.

— Veniși cu oile, mă? Du-te repede și prinde-o pe Bisisica… Viu și eu acum să le mulgem… Să torn mămăliga… Unde sunt fetele alea?