Tăcerea nu înseamnă întotdeauna ceva negativ, aceasta având deseori un caracter pozitiv în diverse situații. De multe ori, putem să exprimăm mai multe idei prin tăcere decât prin cuvinte. Din punctul meu de vedere, într-o societate, în special cea contemporană, oamenii asociază tăcerea cu singurătatea sau monotonia.
Plutind pe portative mov
Glicina ( îndeobște, cei mai mulți o știți…)
Se-nlănțuie, romantic, în șerpi încolăciți,
Ce-i pasă timpului
Ne-am iubit în cea mai scurtă zi
Ca şi când am fi vrut să amplificăm timpul
Am spart clepsidra care ne ţinea captivi
Lângă fântână
Credeam că apa din adânc este surdă
şi are poarta închisă la strigătul de afară.
Însă, ca un om ecoul
umbla pe scara de muşchi a fântânii, să urce la mine.
Rodnică binecuvântare pascală
Semănături, straturi de ceapă,
De Paști, au chefuit cu apă…
Setea de esența divină
Eu sper și cred că într-o zi
(chiar dac-atunci nu voi mai fi…) –
Galii înșiși adaugă și sporesc prin zvonuri
ceea ce situația părea să ceară,
că Iulius Caesar este reținut printr-o mișcare de oraș
Dulcele ecou al dangătului de clopot
O, cât aș da – din nou – să pot
Să fiu – o zi – micul nepot,
Cu toții avem moduri diferite de a percepe lucrurile ce își fac apariția in viețile noastre. Mereu oamenii vor fi nemulțumiți, indiferent ce li se întâmplă, acest lucru însemnând că își vor dori lucruri mai bune decât cele care au fost bune la vremea lor. Din punctul meu de vedere, gândirea noastră poate da un calificativ lucrurilor ce ni se întâmplă, întrucât ele nu sunt bune sau rele în sine, ci percepția noastră le face să fie astfel.
Ecuația fericirii, de Katerina Iulia Anghel. Poem