ROMÂNIA ŞI STRUCTURILE EUROPENE. Articol de opinie, de Ion R. Popa

ROMÂNIA ŞI STRUCTURILE EUROPENE

            Ideea de unitate europeană sub diferite forme s-a manifestat încă din antichitate şi a ieşit biruitoare doar sub aspectul religiei creştine, iar în epoca modernă a îmbrăţişat lumea de la Gibraltar până la Ural prin idealul  naţional de libertate, egalitate şi fraternitate, formulat de Revoluţia Franceză şi răspândit de soldaţii lui Napoleon.

Continuă să citești

Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa

         Deşi, calendaristic, vara trecuse şi începuseră să apară semnele toamnei, pe timpul zilei căldura continua să fie înăbuşitoare.
         În faţa secţiei de învăţământ raionale, veniseră încă de dimineaţă câteva zeci de învăţători şi profesori de toate vârstele, cu speranţa că vor obţine repartiţie la o şcoală cât mai apropiată de Oraş, după cum sperau cei mai mulţi, sau cât mai apropiată de domiciliu, după cum sperau câţiva. Posturi se găseau din plin, aflându-ne în perioada când fuseseră înfiinţate multe şcoli elementare la sate. De aceea, mulţi tineri, în special absolvenţi de liceu care nu reuşiseră la facultăţi, sperau să prindă un post pentru a nu pierde timpul în van.

Continuă să citești

Despre salarizare. Articol de atitudine, de Ion R. Popa

  
 
            În mod obiectiv, orice muncă este retribuită după rezultatele acesteia măsurate cantitativ şi calitativ. În această ecuaţie, cantitatea şi calitatea reprezintă rezultatul pregătirii profesionale şi al experienţei acumulate în timpul practicării profesiei dobândite prin studii. Tot în funcţie de acestea o persoană îşi aduce contribuţia la sporul avuţiei naţionale, al comunităţii, al familiei.

Continuă să citești

Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment

            Odată cu înființarea ciclului al doilea, în satul Crângași a început și construcția unui nou local de școală,            care să fie adăugat celui vechi aflat la două sute de metri mai la deal.
            – Încă trebuia să-l fi avut gata acum, nu să-l începem, s-a exprimat Ristea, un fruntaș al satului interesat ca fiul și fiicele sale să-și continue școala după cele patru clase primare. Deja fiica cea mare o luase spre oraș, cea mijlocie urma să treacă în clasa a cincea, iar fiul era în clasa a doua.

Continuă să citești