https://blog.revistaderecenzii.com
Articol apărut în revista „Argeș”, Pitești, nr. 9 – 531 –, septembrie 2026, p. 27
Apariția către sfârșitul secolului al XIX-lea pe străzile și mai ales prin cafenelele pline de spirit ale Bucureștilor vremii a unui tânăr „lung și subțire” cum avea să afirme Dumitru Karnabath în celebra carte de amintiri Bohema de altădată, „într-o redingotă neagră, cu o bogată și fină lavalieră de mătase, purtând un joben cu borurile late”, nu putea fi trecută ușor cu vederea. Continuă autorul amintirilor: „Figura-i uscățivă era încadrată într-o bărbuță castanie sfârșind în negru și bogate plete de întuneric”. Venise de la studii din străinătate, vorbea mai mult franțuzește cu confrații și se recomanda cu emfază ca fiind urmaș al aristocrației din Bizanț, căzut din întâmplare într-un timp care nu părea a fi al lui. Era C. I. A. Nottara (1872-1923), vărul bun al marelui actor cu același nume, care nu se învrednicise de vreo diplomă din țările pe unde pribegise, dar se licenția cu succes oarecare la Facultatea de Drept din București.
Continuă să citești

