Prin vasta și remarcabila sa operă științifică și literară, Dimitrie Cantemir se afirmă ca o personalitate a Renașterii noastre. G. Călinescu l-a comparat cu Lorenzo de Medici.
A fost domn al Moldovei, în 1691, apoi, în 1710 – 1711. În urma luptei cu turcii de la Stănilești, pe Prut, a fost nevoit să se refugieze în Rusia lui Petru cel Mare. Este primul savant român, membru al Academiei din Berlin, iar în Diploma care i s-a conferit, se specifică: „Prin adeziunea sa, societatea noastră a dobândit o nouă strălucire și o podoabă neîntrecută”. La Academie, avea colegi pe geograful Humboldt și pe filosoful Leibniz.
Operele marilor cronicarilor au fost tipărite abia la jumătatea secolului al XVIII-lea de către Mihail Kogălniceanu, în Moldova, iar în Ţara Românească, de Nicolae Bălcescu. Pentru istoria limbii române, cronicile reprezintă un nivel superior de utilizare a limbii, în comparaţie cu textele religioase care au fost tipărite în vremea elaborării lor (cărţile mitropoliţilor).
Nichita Stănescu, apreciat de Al. Piru „cel mai de seamă poet contemporan”, a debutat editorial în anul 1960, cu volumul Sensul iubirii, dar volumul care îl anunță drept un poet profund, este O viziune a sentimentelor, din 1964.
Lirica lui Nichita îmbină organic conceptele cu sentimentele, ceea ce critica literară a numit „sensibilizarea conceptelor”. Poetul își propune să ducă la capăt o osmoză între sentimente, gânduri și cuvinte, între interiorul sufletesc și realitatea exterioară, așa cum se exprimă în Ars poetica: „Îmi învățam cuvintele / să iubească / le arătam inima / și nu mă lăsam până când silabele lor / Nu începeau să bată”. Noțiunea de timp e intuită de poet ca o fugă permanentă, fără destinație, ca o proiecție himerică a ultimei vârste, fără trecut și durată: „Noi, locuitorii acestei secunde, / Suntem un vis de noapte zvelt”.
Simbolismul va atinge apogeul la noi prin George Bacovia.
Bacovia a fost consacrat de Macedonski care, odată cu apariţia volumului Plumb i-a dedicat această epigramă: „Poete scump, porţi mândre flori de lauri / Că singur până astăzi din plumb făcut-ai aur”.
George Bacovia s-a impus de la început, ca un poet original în cadrul poeziei simboliste şi în acest sens Eugen Lovinescu scria: Bacovia a creat o atmosferă de copleşitoare dezolare, de toamne reci, cu ploi putrede, cu arbori cangrenaţi într-un peisaj de mahala, între cimitir şi abator, cu căsuţe scufundate în noroaie eterne, cu melancolia caterincilor şi bucuria panoramelor… o atmosferă de plumb în care pluteşte o obsesie a morţii.
Jocurile populare românești
Cele mai cunoscute jocuri populare românești, preferate de sătenii de la șes, deal și munte, în toate regiunile țării, sunt:
În Bucovina: Arcanul, Alunele, Dorneasca, Hora Unirii, Hora Bucovinei, Horodinca, Mândra, Oița, Piculeana, Roata, Ruseasca, Maramoaica, Sârboaica.
ISTORIA LIMBll ROMÂNE
S-au descoperit in pamint cioburi mari de cuvinte
de pe vremea traco-getilor.
(Aceste cuvinte care, pentru a incalzi,
le spargem
şi facem cu ele focul linga timpla.)
Un sondaj pe care nu l-am fi bănuit pentru o asemenea epocă, a frământărilor naționale și sociale etc., e publicat în 1939, Nr. 1 – 2. Sondajul e făcut în rândul elevilor cu vârste cuprinse între unsprezece și șaptesprezece ani. „Eu, dacă aș câștiga un milion aș fi foarte bucuros. Eu întâi aș mulțumi lui Dumnezeu, i-aș mulțumi astfel:
Situaţia României
Pentru Romania, unde problematica, dar mai ales acţiunile destinate protecţiei mediului si a vieţii locuitorilor sai, incepe sa devina tot mai importante atat pentru autoritati, cat si pentru firme si cetateni, solutiile de marketing specifice viziunii si exigentelor ecologice pot sprijini eforturile ce trebuie depuse, pentru ca integrarea tarii in marea familie europeana sa fie hotărâtă şi deplină. Dintre măsurile concrete luate în unele țări pentru reducerea poluării mediului se pot enumera:
-impozite ecologice plătite statului;
– creșterea costului benzinei;
Desfă-ți părul
Scutură-l ușor și lasă-l să cadă
Moale pe pielea mea
Ca și umbrele pe perete