Informații culturale

https://blog.revistaderecenzii.com

* Ianuarie 2026 duce pe scena mare a Teatrului Național București spectacolele de teatru „Fierarii”, „Callas masterclass” și „Dragi părinți”. Din program:

  • 5 ianuarie, ora 20:00 – TNB, Sala „Ion Caramitru” – „Fierarii” de Milos Nikolic, în regia lui Horațiu Mălăele, aduce în fața publicului o comedie acidă despre identitate, naționalism și urmările absurde ale războiului. Din distribuție fac parte Horațiu Mălăele, Maia Morgenstern, George Mihăiță și Valentin Teodosiu, iar scenografia poartă semnătura Mariei Miu
Continuă să citești

Tradiții și obiceiuri populare ale zilei de 4 ianuarie. Sinteză de AI

https://blog.revistaderecenzii.com

În tradiția popular-religioasă românească, ziua de 4 ianuarie se află sub semnul continuității sărbătorilor de iarnă și al protecției comunității, fiind o zi mai degrabă liniștită, de așezare după marile praznice.

📅 Semnificație religioasă

În calendarul ortodox, la 4 ianuarie este prăznuit Soborul Sfinților 70 de Apostoli, ucenicii trimiși de Hristos să propovăduiască Evanghelia. În lumea satului, această sărbătoare întărea ideea de cuvânt drept, de legătură între oameni și de rânduială morală.

Continuă să citești

Calendarul zilei

https://blog.revistaderecenzii.com

1841 – S-a născut chimistul Petru Poni, unul dintre fondatorii școlii românești de chimie (d. 1925).

1877 – S-a născut lingvistul, filologul și memorialistul Sextil Pușcariu (d. 1948).

1926 – Parlamentul a votat îndepărtarea prințului Carol (viitorul rege Carol al II-lea) de la succesiune („Actul de la 4 ianuarie”) și recunoașterea prințului Mihai ca principe moștenitor al României.

Continuă să citești

Ziua de 3 ianuarie în tradiția populară românească. Sinteză de AI

https://blog.revistaderecenzii.com

Reintrarea în timp și cumpătarea începutului

În calendarul tradițional, 3 ianuarie marchează o etapă de trecere: după nașterea simbolică a Anului Nou (1 ianuarie) și după ziua de „așezare” a timpului (2 ianuarie), această dată este asociată cu revenirea lentă la viața obișnuită, fără a rupe însă complet legătura cu sacralitatea sărbătorii.

1. Zi de lucru ușor și rânduială

În multe sate, 3 ianuarie era considerată o zi potrivită pentru munci ușoare, dar nu pentru eforturi mari. Oamenii:

Continuă să citești

Calendarul zilei

https://blog.revistaderecenzii.com

1948 – Regele Mihai I și regina mamă Elena au fost siliți să părăsească România, luând cu ei doar câteva bunuri personale. Regele Mihai se va întoarce în țară abia în anul 1992, de Paște, după căderea regimului comunist din România, și va primi cetățenie română în anul 1997.

106 î.Hr. – S-a născut politicianul și filosoful roman Cicero (d. 43 î.Hr.).

1472 – Ștefan cel Mare a acordat un important privilegiu comercial negustorilor brașoveni: libertate comercială deplină în întreaga țară și garantarea securității activității lor.

1521 – Papa Leon al X-lea l-a excomunicat pe Martin Luther prin bula papală Decet Romanum Pontificem.

Continuă să citești

Ziua de 2 ianuarie în tradiția populară românească. Sinteză de AI

https://blog.revistaderecenzii.com

Desen de AI

Liniștirea timpului și așezarea noului an

În mentalitatea tradițională, 2 ianuarie nu este o zi oarecare, ci un moment de stabilizare a Anului Nou. După zgomotul ritual și exuberanța nopții dintre ani și a zilei de 1 ianuarie, această zi marchează intrarea treptată în ritmul firesc al timpului, fără a rupe însă legătura cu sacralitatea începutului.

1. Zi de „așezare” a anului

Continuă să citești

Calendarul zilei

https://blog.revistaderecenzii.com

1492 – Capitularea Granadei, asediată din 1481, a marcat sfârșitul Reconquistei, lupta spaniolilor pentru eliberarea de sub ocupație arabă. Muhammad al XI-lea, comandantul ultimei fortărețe arabe din Spania, s-a predat regelui Ferdinand al II-lea și reginei Isabela.

1529 – Radu de la Afumați, domn al Țării Românești (1522–1529), a fost ucis împreună cu fiul său, Vlad, la Râmnicu Vâlcea.

1784 – La Sibiu, a apărut Siebenbürger Zeitung, primul ziar de pe teritoriul actual al României.

Continuă să citești

Tradiții și obiceiuri populare românești de Anul Nou (1 ianuarie)

https://blog.revistaderecenzii.com

Desen de AI

Anul Nou în tradiția populară românească

Pragul dintre timpuri, ritual și speranță

În mentalitatea tradițională românească, Anul Nou nu este doar o schimbare de dată în calendar, ci un moment de răscruce cosmică, o clipă de suspendare a timpului, în care vechiul se stinge, iar noul se naște sub semnul urării, al zgomotului ritual și al gestului simbolic. Ziua de 1 ianuarie este inseparabil legată de noaptea dintre ani, iar obiceiurile ei prelungesc și pecetluiesc ritualurile începute în ajun.

1. Sensul simbolic al Anului Nou

Pentru lumea satului tradițional, anul este o entitate vie, cu naștere, maturitate și moarte. Anul vechi trebuie „gonit”, iar anul nou trebuie întâmpinat, îmblânzit și binecuvântat, pentru a aduce rod bun, sănătate și belșug. De aceea, obiceiurile nu sunt simple forme de divertisment, ci acte rituale cu valoare magică și protectoare.

Continuă să citești

Calendarul zilei

https://blog.revistaderecenzii.com

45 î.Hr.  Calendarul iulian a intrat în vigoare în Imperiul Roman, data de 1 ianuarie fiind stabilită drept prima zi a noului an.

404 – La Roma, a avut loc ultima competiție cunoscută de gladiatori.

630 – Profetul Mahomed și armata sa au plecat către orașul Mecca, pe care îl vor captura fără vărsare de sânge.

990 – Rusia Kieveană a adoptat calendarul iulian.

1432 – A murit Alexandru cel Bun, domn al Moldovei.

1449 – S-a născut Lorenzo de Medici (Magnificul), conducător al Republicii Florentine în timpul Renaşterii italiene (d. 1492).

1502 – Amerigo Vespucci a debarcat în zona cunoscută astăzi ca Rio de Janeiro.

Continuă să citești