Arhive categorii: Știri

Stefan Vladutescu: The principle of feedback (trad. de Mirela Teodorescu). Din cărțile profesorilor

Posted on by
Răspunde

The principle of feedback. There are 4 approaches . In ontological order, the feedback is, for good reason, kept as general element and of evidence domain. Being evidential and being in its evidence non-contradictory, feedback is principled. The feedback principle, or how we name it, the principle Forrester-Stewart, we detach it from Charles J. Stewart’s assertion: „Feedback is emphasized in all forms of communication, but is often indirect or delayed, such as replies to e-mail messages, letters to the editor, applause or questions after a speech is completed, and written reports or evaluations”(Stewart C. J., 2009, p. 189). On the one hand, Jay Forrester appreciates in “Systems principles”, that feedback is constituted  in a principle of systems (Principle 4.2-2) (Forrester J., 1979, p. 132). Professor Laurenţiu Şoitu keep feedback as an “axiom” (Şoitu L., 2001, p. 39).

Continuă să citești →

Eugen LOVINESCU și modernismul, de Dan Ionescu

Posted on by
Răspunde

Eugen Lovinescu și modernismul

Ex Occidente lux

de Dan Ionescu

Revista și cenaclul „Sburătorul” și-au propus promovarea noilor talente, după cum se poate lesne deduce din articolul Celor ce vin (1919) de Eugen Lovinescu, și astfel au fost descoperiți Ion Barbu, Ilarie Voronca – în poezie, Camil Petrescu, Anton Holban, Gh. Brăescu, Hortensia Papadat-Bengescu – în proză, G. Călinescu. Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, Vladimir Streinu, în critica literară.

Continuă să citești →

Gabriel Ștrempel, membru al Academiei Române

Posted on by
Răspunde

Gabriel Ștrempel, membru al Academiei Române: „Doamna profesor Elena Vulcănescu surprinde din nou cu un excelent discurs eseistic, de astă dată dedicat trinității profetice: Eminescu – Veronica Micle – Caragiale. În căutarea sensului riguros al relației triunghiulare, fin observator și analist al contextualității epistolare de nuanță psihologică, al mesajelor de vibrație alegorică pe care ochiul argusian al cărții le prelucrează, cercetătorul intuiește cu metodă, conjugă argumentul istorico – literar, de veche cultură românească, etnografic, folcloric și lingvistic, descoperă și presupune interpretări inedite.

Continuă să citești →