Geniul și închipuirea, roman, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, de Jean Băileșteanu, Editura MJM, Craiova, 2003, 240 p. Prefața este semnată de Marian Barbu
Cartea este despre singurătate și zbucium, aspirație și ratare.
Goana (Roman), de Jean Băileșteanu, Editura MJM, Craiova, 2001, 340 p.
Cartea, prezentată în Postfață, de Marin Preda, este despre această lume care l-a născut pe Petrache Lupu.
„Mulțimea în acei ani, în 1937, avea sentimentul apocalipsului care se apropia, al sfârșitului lumii, când războiul, cu crimele lui nemaivăzute și abominabile, avea să se rostogolească și peste pământul nostru. Acest sentiment obscur trebuia într-un fel sau altul să fie canalizat”. Marin Preda
În drum spre casă (Proză. Colecția Cartea de vacanță), de Jean Băileșteanu, Editura MJM, Craiova, 2003, 80 p.
Crosa de golf (lirică), de Costinel Popescu, Editura Hyperion, Craiova, 2013, 136 p. Preț neprecizat. Prezentări de Florin Logreșteanu și Dan Ionescu
Foto: Mihaela Delamare. Ramuri de aprilie
Theorem 4 – Panofsky’s theorem
de Stefan Vladutescu
(trad. Mirela Teodorescu)
Theorem 4 – Panofsky’s theorem: meanings has three levels of manifestation: factual, expressively, intrinsic (of content). There is, shows Erwin Panofsky (Panofsky E., 1980, pp. 57-59), in each communication activity also three levels of meaning. To explain the situation, the repute American researcher gives a memorable example: raising the hat gesture as sign of salutation. When somebody salutes us on the street, raising his hat, formal we don’t anything else than changing of some details within a configuration.
Foto: Mihaela Delamare. Mână de gospodar
Foto: Mihaela Delamare, Arcul dragostei
Foto: Mihaela Delamare, Ore fără limbă
Din cărțile profesorilor. Teorema 4 – teorema Panofsky
de Ștefan Vlăduțescu
Teorema 4 – teorema Panofsky: semnificaţia are 3 niveluri de manifestare: faptic, expresional, intrinsec (de conţinut). Există, arată Erwin Panofsky (Panofsky E., 1980, pp. 57-59), în orice activitate de comunicare şi trei niveluri de semnificaţie. Pentru a explica situaţia, reputatul cercetător american dă un memorabil exemplu: gestul ridicării pălăriei în semn de salut. Când cineva ne salută pe stradă, scoţându-şi pălăria, formal nu vedem altceva decât schimbarea unor detalii din cadrul unei configuraţii. Identificând automat această configuraţie cu un bărbat, iar schimbarea de detalii cu un eveniment (ridicarea pălăriei) vom depăşi totodată limitele unei percepţii pur formale şi vom pătrunde în prima sferă a tematicii, a semnificaţiei.