Teorema Panofsky, de Ștefan Vlăduțescu. Din cărțile profesorilor

Din cărțile profesorilor. Teorema 4 – teorema Panofsky

de Ștefan Vlăduțescu

Teorema 4 – teorema Panofsky: semnificaţia are 3 niveluri de manifestare: faptic, expresional, intrinsec (de conţinut). Există, arată Erwin Panofsky (Panofsky E., 1980, pp. 57-59), în orice activitate de comunicare şi trei niveluri de semnificaţie. Pentru a explica situaţia, reputatul cercetător american dă un memorabil exemplu: gestul ridicării pălăriei în semn de salut. Când cineva ne salută pe stradă, scoţându-şi pălăria, formal nu vedem altceva decât schimbarea unor detalii din cadrul unei configuraţii. Identificând automat această configuraţie cu un bărbat, iar schimbarea de detalii cu un eveniment (ridicarea pălăriei) vom depăşi totodată limitele unei percepţii pur formale şi vom pătrunde în prima sferă a tematicii, a semnificaţiei.

Continuă să citești →

Stefan Zweig: Orele astrale ale omenirii

Stefan Zweig: Orele astrale ale omenirii

de Mirela Teodorescu

 

Stefan Zweig, unul dintre cei mai iubiţi scriitori ai veacului nostru, nu mai trebuie prezentat cititorilor români, care i-au cunoscut opera din nenumărate traduceri publicate atât după anii ’50 cât şi în perioada dintre cele două războaie mondiale. Stefan Zweig a scris un volum de “miniaturi istorice” în care a încercat să surprindă o seamă de momente de răspântie din istoria omenirii, de la cucerirea Bizanţului şi până la bătălia de la Waterloo, de la descoperirea Oceanului Pacific şi până la dureroasa competiţie care cu preţul vieţii căpitanului Scott, a dus la cucerirea Polului Sud. Şi, din această diademă  de “ore astrale” ale omenirii, nu lipsesc câteva magistrale evocări din viaţa unor mari artişti – Handel, Goethe, Dostoievski – alături de care Rouget de Lisle, “geniul unei nopţi”, îşi deapănă existenţa monotonă, luminată doar de  o singură fulgerare meteorică, în mijlocul unor vremi de mari prefaceri.

Continuă să citești →

Stefan Vladutescu: Communication medium/media

Stefan Vladutescu: Communication medium/media

By his books, “Gutenberg Galaxy” (1962) and “Understanding media” (1964), Canadian author  Marshall McLuhan, brings significant contribution to clarify  the status of communication medium. He starts from an idea, we should have said simple and common, if it has been definitive for contemporary vision on  medium: same message can have different social and individual significations and effects according to communication medium that assure transmission. In “Understanding media”, M. McLuhan asserts about it, that is an interaction axiom by which is lighted the role of broadcasting techniques, “the medium is the message” (McLuhan M., 1964, p. 16).

Continuă să citești →