Colocviile „Scrisul Românesc”

Tema: Literatura şi sincretismul artelor
Craiova, 25 – 26 octombrie 2012

Continuă să citești →

Dan Ionescu: Profil existenţial şi scriitură

de Ştefan Vlăduţescu

Dan Ionescu, unul dintre poeţii notabili ai literaturii actuale, a debutat în proză cu un micro-roman încântător prin delicateţea tematicii şi expresivitatea discursului („Umbra scrisului”, Craiova, Scrisul Românesc, 2010).

I. Fondul existenţial. Ca mai toată proza românească de valoare, proza lui Dan Ionescu se îmbibă de biografic şi autobiografic în dauna imaginarului. Din această perspectivă, umbra scrisului o reprezintă existenţa. Fondul existenţial este alcătuit din câteva experienţe şi întâmplări semnificative. În prim plan se află experienţa didactică. Ea este prinsă într-o naturală evoluţie: de la practica pedagogică a studentului în liceul anterior absolvit, la susţinerea primelor ore ca dascăl, la obţinerea unui post de titular şi până la intrarea în deteriorare a imaginii despre învăţători şi profesori.

Continuă să citești →

Adi Popescu, Citate alese, Editura AIUS, Craiova, 2012, 96 p., preț: 12 lei.

Acest ghid de dezvoltare personală trebuie parcurs cu pixul în mână. Unele citate vă vor plăcea mai mult, altele le știați deja, poate unele nu vă plac, însă, odată parcurs, reveniți iar și iar la el, dați-l apoi și la alții să-l citească, comentați-l și veți vedea cum o nouă comunitate se va naște. Comunitatea „gânditorilor pozitivi” sau a oamenilor fericiți pentru care viața le va oferi de acum încolo numai satisfacții. Vă mai fac o promisiune: deja lucrez la tehnoredactarea celui de-al doilea caiet, mult mai voluminos, axat numai pe literatură motivațională. Dar până ce și acest al doilea volum va vedea lumina tiparului, începeți de azi cu cel de față. Nu veți regreta. Și dacă viața voastră nu se va schimba în bine, îmi asum eu riscul, puteți să mă pedepsiți, să-mi faceți ce vreți, accept și stâlpul infamiei. Dar dacă veți fi fericiți? Adi Popescu

Crișu Dascălu: De la metodă la text şi retur

de Ștefan Vlăduțescu

„Mă conving tot mai mult, arată Nicolae Manolescu (în „Teme 4“, Bucureşti, Cartea Românească, 1983, p. 28), că, sub diversitatea aparentă a metodelor, nu există în fond
decât două feluri de critică: una care constată şi alta care interpretează“. Prin volumul
Poetikon (Ed. Ideea Europeană, 2007), profesorul universitar Crişu Dascălu trasează o
a treia coordonată a unui abordări hermeneutice complexe: limbajul poetic, „poeticitatea“.

Continuă să citești →

17. X. 1905 – s-a născut Alexandru Dima, în Turnu-Severin (m. 19. III. 1979);

17. X. 1884 – s-a născut Constantin Șaban Făgețel, în comuna Făgețel, jud. Olt (m. 5. XII. 1947);

17. X. 1915 – s-a născut Arthur Miller (m. 2005).

Ecourile unei poezii recuperate

de Dan Ionescu

Poeziile inedite, semnate de Emil Vora, datorită diversităţii vaste a temelor şi motivelor abordate, se pot grupa în mai multe secţiuni: motive solite, motive mari, cicluri solare şi terestre, arte poetice şi melos, mit şi spaţiul natal.

Continuă să citești →

Opinii singulare

de Dan Ionescu

Cartea lui Ştefan Melancu, Singurătatea moralei, vine din perspectiva, întoarsă înspre chip personal, a mai multor studii standard despre societate şi cultură sau despre etica postmodernă. Titlul reclamă implicit inerţia moralei faţă de situaţiile malefice pompate fragmentar de cursul social. Ca disciplină, morala pare să-şi fi înstrăinat, într-un muzeu fictiv al valorilor lumii care a fost, însuşirea de constantă coerciţie şi de păstrătoare în paralel, a reperelor unei anumite tradiţii. Aflată azi în suspans semiologic, morala nu mai are norme prin care să se adapteze tabloului social, din ce în ce mai violent, şi să domine, ca altădată, prin auspiciile ei, mersul favorabil al cetăţii.

Continuă să citești →

Scrisul umbrei sau umbra scrisului

(Dan Ionescu, Umbra scrisului, Ed. Scrisul Românesc,Craiova, 2010)

de Daniela Gifu

Mulți dintre tinerii noștri scriitori și-au aflat sursa de inspirație pornind de la întâmplări din viața lor sau a celor apropiați. Nevoia de a se elibera de corsetul afectelor amestecate sau a convențiilor ostenitoare este (parțial) satisfăcută la o aruncătură de gând(uri). Trăsătură regăsită și la scriitorul și publicistul Dan Ionescu, în romanul său Umbra scrisului (apărut la Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2010). “Nu fusesem fericit în dragoste și stăteam ancorat în amărăciunea unei relații curente de teamă să nu pierd visurile de viitor” (p. 26). Neliniștea lăuntrică a personajului din romanul lui Marin Preda, Cel mai iubit dintre pământeni, la care facem apel atunci când trăim o dezamăgire în dragoste. Căci, oricât am încerca să înțelegem dragostea, ea rămâne aureolată de o irezistibilă și creatoare forță. Forța de a nu renunța la iubire. “Nimeni nu iubește pe cel care nu poate iubi pe nimeni.” (Democrit).

Continuă să citești →

Când iubirea e în zare

de Dan Ionescu

Gilda Stoian publică în București volumul de lirică, Dor de tine (Editura Nomina Lex, București, 2010, 188 p.), cu intenția poate de a câștiga inima cuiva. După titlu, poezia pare a fi fost scrisă din suferința pe care o aduce dorul oricui vrea să se așeze în viață. Când în căutarea seninătății din relație, dai peste absența celui pe care-l dorești prezent, dezamăgirea te face intimul dorului de a scrie, pe lângă faptul că mai în fiecare clipă vesperală, răsfoiești multe pagini alinătoare, dintr-un roman de dragoste nou ori Sonete eminesciene. Ideea lansată în primul poem, Am fi putut fi, este că dacă ar fi fost împreună, cei doi tineri, plini de adorație reciprocă, ar fi fost în stare să pună bazele unei „lumi noi”, indiferent de ceea ce nașterea, în acest univers material, le-ar fi dat: condiție de ființă, de floare, de sori sau de cântec. Importantă ar fi fost unirea care dă cuplului forță de eon. Regretul de-a nu trăi concretul aspirației pare mai puternic totuși decât starea pe care le-ar fi furnizat-o însoțirea însăși.

Continuă să citești →

Iulian Popescu, Suveniri din Primul Război Mondial, roman, Editura Sitech, Craiova, 2012, 254 p.

Un tânăr inginer, probabil întruchipare a ipostazei aventuriere, sperate, însă nematerializate, a autorului în tinerețe, trăiește, în exil, tensiunea unor evenimente spectaculare. Acțiunea, având fir idilic, surprinde la fiecare pagină: protagonistul, oriunde se află, pe vapor sau într-o sală de sport, găsește mijlocul de a supraviețui prezentului greu. Deși roman, bibliografia (menționată la final asupra Primului Război Mondial) este impresionantă. (Red.)