Unirea din 24 Ianuarie 1859,
UN PAS SPRE MAREA UNIRE din 1918
Rezultat din îngemănarea a două neamuri viguroase ale Antichităţii – dacii şi romanii – , poporul român a străbătut veacurile istoriei fără a se fi clintit de pe vatra strămoşească, clădită pe pilonii Carpato-Danubiano-Pontic şi aureolată de spiritualitatea creştină, cu drumul jalonat în istoria-i multiseculară de jertfele al căror sânge i-au fertilizat pământul strămoşesc, din care s-au hrănit stabilitatea şi perenitatea lui.
De 23 Ianuarie
(Ziua Mondială a Scrisului de Mână)
Din zori, avut-am ghinion,
M-a …amendat un vechi creion:
Ion R. Popa: 15 Ianuarie, la Toronto. Fotografia zilei
Sfântul Drept la propria temniță
De-atâta libertate, cu dezinvoltură,
Zidim – ce lux! – propria închisoare,
IARNĂ GREA, NECAZURI MARI
(Fragment din volumul „În umbra oţetarului” de Ion R. Popa)
Deşi Crăciunul fusese petrecut pe uscat în mare parte a ţării, ba chiar lumea rurală ducea dorul zăpezii pentru a feri semănăturile toamnei de gerul ce era aşteptat, îndată după Bobotează a nins abundent. Stratul de zăpadă anunţat de serviciile meteo nu era deosebit de mare, în sud-vestul ţării abia depăşind şaizeci de centimetri, iar în partea de est vreo patruzeci.
În căutarea Sinelui
Cineva – SUS – cald ne testează
Și-n Sfânta zi de Bobotează…
*Cronică apărută în revista „Scrisul Românesc”, Nr. 1 / 2018
Cel mai recent volum, semnat de Florentin Popescu, e alcătuit din șaptesprezece Povestiri din Anul Cocoșului de Foc (Ed. ANTIM IVIREANUL, Râmnicu Vâlcea, 2017). Potrivit zodiacului chinezesc, un astfel de an este „al energiilor puternice și al momentelor rare”, iar narațiile reflectă mai multe evenimente ieșite din comun. Ceea ce depășește rutina sau orizontul de așteptare al cititorului reprezintă notele de pamflet la care autorul recurge pentru a oferi în substrat și o lecție de viață.
Neiertătoarea sentință a secundei
– Dacă te vezi asemeni, te rog sfios, mă iartă…
În stâncă ori sub ape, fost-am și eu o Piatră,
