Dan Ionescu. Presa literară din Oltenia. Cronică literară*, de Geo Constantinescu

Cronică literară* publicată în revista „Mozaicul”, Nr. 8 / 2017

Dan Ionescu. Presa literară din Oltenia

Volumul Presa literară din Oltenia, valorificând cercetările sale pentru teza de doctorat, profesorul şi scriitorul Dan Ionescu l-a publicat la Editura Aius, Craiova, în 2017. Punctul de vedere al lui Dan Ionescu în această investigaţie hermeneutică vizează în primul rând programele revistelor literare din zonă din perspectivă diacronică.

Continuă să citești →

Ion R. Popa: Inaugurarea. Proză

Odată cu înființarea ciclului al doilea, în satul Crângași a început și construcția unui nou local de școală,    care să fie adăugat celui vechi aflat la două sute de metri mai la deal.
– Încă trebuia să-l fi avut gata acum, nu să-l începem, s-a exprimat Ristea, un fruntaș al satului interesat ca fiul și fiicele sale să-și continue școala după cele patru clase primare. Deja fiica cea mare o luase spre oraș, cea mijlocie urma să treacă în clasa a cincea, iar fiul era în clasa a doua.

Continuă să citești →

Prof. Ion R. Popa: Henri Coandă, o viață închinată progresului științei și tehnicii pe plan mondial

 
                Descendent al unei familii olteneşti care s-a interferat cu istoria devenirii şi afirmării naţiunii române în momente nodale ca cele din 1821, 1859, 1877-1878, 1914-1918, ori au fertilizat-o cu contribuţii ilustre în ştiinţă, tehnică, economie, artă, literatură, diplomaţie şi pe câmpul de luptă, Henri Coandă a păstrat până în amurgul vieţii memoria înaintaşilor, considerându-se produsul lor şi al meleagurilor pe care s-au succedat generaţiile Coandă, ale căror efluvii le-a purtat cu sine pretutindeni. Totodată, putem afirma că Henri Coandă reprezintă chintesenţa Familiei Coandă şi întruchipează spiritul creator românesc pe care l-a înnobilat cu umanismul său şi personalitatea sa enciclopedică, făcând ca numele de român să capete noi dimensiuni în conştiinţa omenirii.

Continuă să citești →

Dan Ionescu: Povestea unui destin. Cronică literară*

*Cronică literară apărută în revista „Scrisul Românesc”, Nr. 9 / 2017

Romanul Academie agramată (Ed. Autograf MJM, Craiova, 2017, 480 p.), de Nicolae Pârvulescu se deschide cu o pagină în care este prezentat efectul unui apel telefonic. Dacă Marcel Proust redescoperea imagini ale timpului pierdut, datorită unui produs de patiserie, care-i amintea de bucuria pe care o trăia mâncând madlenele pregătite în casă, Nicolae Pârvulescu, dedublat în Viorel Roșianu, protagonistul cărții, abandonează mediul urban, profitând de vacanță, pentru a se întoarce acasă, la părinți, în satul Stăncești. Telefonul este un simbol al comunicării, dar de această dată, cu un „zbârnâit strident”, recuplează eul narator la o realitate proximă celei din Întâmplări din irealitatea imediată, de M. Blecher și-l determină s-o rupă cu prezentul. Primul impuls, necesar înțelegerii stării în care se află, este de a rememora, cât se poate de amănunțit, tot „ce făcusem și ce zisesem în timpul mesei de la care mă ridicasem cu câteva minute înainte de miezul nopții”; al doilea, de a pune lucrurile la punct, iar pentru aceasta, este necesară schimbarea mediului.

Continuă să citești →