Soarele intră în zodia Fecioarei astăzi, marcând începutul unei perioade dedicate clarității, reflecției și structurii. Energia cosmică se îndreaptă de la performanță către scop și mai puțin dinamică, mai profundă DCNewsastrosofa.comVICE.
Conform revistei YourTango, zodiile mai bine poziționate astrologic astăzi sunt: Fecioară, Pești, Săgetător, Gemeni și Berbec – zodii care răspund bine energiei de organizare, calm și pregătire YourTango.
* Filme de Oscar, mai noi sau mai vechi, de toate genurile, se regăsesc în programul „Cinema sub stele” 2025, ce se derulează, în perioada 8 august – 7 septembrie, în Parcurile Constantin Brâncuşi, Liniei, Crângaşi, Drumul Taberei şi Marin Preda din Sectorul 6. Din program:
În perioada 22 – 24 august, filmele vor fi proiectate, de la ora 20:00, pe ecrane uriaşe, sub cerul liber în Parcul Crângaşi
Pinocchio, însuflețit de nădejdea de a ajunge la vreme ca să-l scape pe bietul său tată, înotă toată noaptea. Și ce noapte îngrozitoare! Turna cu găleata, bătea grindina, tuna groaznic și fulgere scăpărau, de părea că e ziuă. Spre dimineață, izbuti să vadă nu tocmai departe o bucată lungă de pământ. Era o insulă în mijlocul mării. Începu să facă sforțări disperate ca s-ajungă la mal, dar în zadar. Valurile legănându-se furioase, îl purtau în voia lor ca pe un fir de pai. În sfârșit, spre norocul lui, veni un val cu atâta furie, încât îl aruncă dintr-o dată pe insulă. Aruncătura a fost așa de violentă, că izbindu-se de pământ, i-au pârâit toate încheieturile, dar se mângâie repede, zicându-și: Scăpai și de rândul ăsta ca prin urechile acului. În vremea aceasta cerul se înseninase, soarele se ivi în toată strălucirea lui, iar marea se făcu liniștită și netedă ca oglinda. Atunci păpușica întinzându-și hainele la soare ca să le usuce, începu să se uite încoace și încolo doar o zări pe întinderea nesfârșită a mării vreo luntrișoară cu un om înăuntru. Dar după ce s-a uitat bine în toate părțile, nu văzu înaintea lui decât cer, apă și o mică pânză de corabie, dar așa de departe, încât părea o muscă.
Constantin Cantemir s-a născut în anul 1612 de la Mântuirea lumii, în luna noiembrie, <ziua> a opta, părinți fiindu-i Teodor Cantemir și Maria în satul părintesc numit Silișteni din ținutul Fălciului, așezat pe râul Ilan. Iară părintele său, Toader, coborâtor din vechea stirpe a Cantemireștilor, a fost fiu al lui Nestor, nepot al lui Vasile, strănepot al lui Iban, din strămoșii Grigore și Toader Cantemir, cu porecla mai nouă ‘Silisteanul’, care, primul dintre Cantemireștii de la Crâm, a trecut sub steagul lui Hristos în anul 6951 <de Ia Facerea> lumii, pe vremea lui Ștefan-Vodă, zis cel Mare. Părintele lui Constantin-Vodă, Toader Cantemir, a avut doi fii, pe Constantin și pe Nistor – <pe acesta> cu o altă soție (căci mama
* Muzeul Național al Țăranului Român prezintă publicului, de la ora 18:00, la Sala Irina Nicolau, vernisajul expoziției „Din noaptea pământului / From the night of the earth”, a artistei Alexandra Vassilikian. Raluca Ilaria Demetrescu – curator. Finisajul expoziției va avea loc sâmbătă, 13 septembrie 2025, de la ora 18:00 și va include lansarea catalogului dedicat expoziției, o lectură, un recital muzical și o conversație cu autoarea în jurul convivial al unui pahar de vin. Expoziția va putea fi vizitată la sala Irina Nicolau, în perioada 21 august – 14 septembrie 2025, de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00. Expoziția este susținută de Uniunea Armenilor din România. Printre partenerii media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional
*Articol apărut în revista „România literară”, Nr. 34 – 35 / 2025
Între jocurile copilăriei trăite pe colinele satului nostru, De-a v-ați ascunselea — pe care noi, copiii din deal, îl numeam cu un arhaism afectuos, Ajumita — ocupa un loc privilegiat. Dincolo de desfășurarea propriu-zisă, farmecul stătea, poate mai cu seamă, în preludiu, când trebuia stabilit cine urma să se „pună” — cu fruntea sprijinită de un stâlp, ochii acoperiți cu palmele. Pentru aceasta, recitam o formulă versificată: „Din Oceanul Pacific, / A ieșit un pește mic / Și pe coada lui scria: / Ieși afară dumneata!”. Această poezie-joc funcționa ca un oracol al sorții, stabilind, prin hazardul rimelor, destinul imediat al fiecăruia dintre noi. Apoi începea jocul: cel desemnat număra până la zece, iar ceilalți se împrăștiau prin împrejurimi, care încotro, pentru a se pitula într-un loc bun, cât mai greu de dibuit. Cel care căuta trebuia apoi să ne zărească, să fugă val-vârtej spre stâlp și să declare: „Te-am văzut, ptiu, Cutare!”.
De-abia scăpă Pinocchio de povara umilitoare a zgardei din jurul gâtului, și începu să alerge peste câmp, și nu se mai opri deloc până nu ajunse în drumul mare, care trebuia să-l ducă drept la locuința Zânei. Ajuns în drumul cel mare, se uită de jur-împrejur, și văzu cu och.iul liber, pădurea unde întâlnise Vulpoiul și Cotoiul, văzu printre copaci, înălțându-se vârful Stejarului uriaș, unde fusese spânzurat de gât, dar nici încoace, nici încolo, nu-i fu cu putință să zărească locuința Fetiței frumoase cu părul bălai. Atunci avu deodată un presentiment trist, și începând să alerge cu câtă putere îi mai rămăsese în picioare, se pomeni peste câteva clipe în livada unde se ridica odinioară căsuța cea albă. Dar căsuța nu mai era acolo. În. locul ei se afla o lespede de marmură, pe care erau scrise cu litere de tipar, aceste rânduri sfâșietoare:
