Eugen Simion: Proza lui Eminescu, Editura pentru literatură, București, 1964, p. 320
Adina Vața: Libertatea-șansa dată omului
Consider ca libertatea este una dintre cele mai mari sanse date omului.
Cred acest lucru, deoarece omul este vietuitoarea careia i s-au dat multe sanse, dar aceea de a fi liber este cea mai mare. Exista persoane care nu profita de aceasta sansa, care renunta la libertatea lor pentru un moment de ratacire sau, mai grav, pentru distractie. Libertatea este lucrul de care fiecare om trebuie sa aiba grija, mare grija, fiindca o asemenea sansa nu ti se ofera de mai multe ori. Continuă să citești
Alina Gherman: În amintirea creatorului lui Figaro
În amintirea creatorului lui Figaro – 215 ani de la încetarea din viaţă a dramaturgului Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais
Teatrul Naţional de Televiziune: „Războiul domnului de Beaumarchais”,
un spectacol din Arhiva de Aur, în regia lui Constantin Dicu
Dramaturg, inventator, ceasornicar, muzician, politician şi nu numai…
Teatrul Naţional de Televiziune dedică ziua de luni, 19 mai, dramaturgului Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais (n. 24 ianuarie 1732 – d. 18 mai 1799), părintele literar al celebrului Figaro, personajul central al trilogiei „Bărbierul din Sevilla”, „Nunta lui Figaro” şi „Mama vinovată”. Continuă să citești
„Satul și școala. Revistă lunară pentru educație și învățământ”, Anul VII, nr. 4 – 5, dec. 1937, Cluj, pp. 97 – 160
„Satul și școala. Revistă lunară pentru educație și învățământ”, Anul VII, nr. 4 – 5, dec. 1937, Cluj, pp. 97 – 160.
Revista conține discursul poetului și filosofului Lucian Blaga, Elogiul satului românesc, rostit cu prilejul primirii sale la Academie.
Acest elogiu îl regăsim şi în poezia 9 mai 1895, data naşterii poetului.
„Lamura. Revistă pentru îndrumări pedagogice și de propagandă culturală”, Nr. 12 / 1927, București, pp. 341 – 380
Cristian Petru Bălan, USA, Membru al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe, ARA
„NUNTA CUVINTELOR”, O CAPODOPERĂ CARE POATE SCHIMBA IMPRESIA BRITANICILOR DESPRE VALOAREA CULTURII ROMÂNEŞTI
de Cristian Petru Bălan, USA, Membru al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe, ARA
În fluviul vertiginos al scrierilor româneşti contemporane, care curge cu impetuozitate şi cu valuri spumoase spre marele ocean al literaturii universale de astăzi, în apropierea punctului de deversare al acestor creaţii literare, la un moment dat, toate iau forma unei delte virtuale de titluri atrăgătoare, alcătuită dintr-o sumedenie de branşe care pot atrage atenţia pentru valoarea şi consistenţa lor, spre deosebire de miile de firicele de apă care rămân timide şi perisabile să băltească şi să se învârtească pe loc pănă se evaporă. În categoria celor bogate în puterea valurilor literare sclipitoare eu am distins un volum de versuri cu predominanţă esoterică, „Nunta Cuvintelor”, al cărui autor este un savant al împerecherilor fericte de idei şi cuvinte româneşti, un adevărat regizor de vocabule sonore, scriitorul craiovean Nicolae N. Negulescu, membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe, ARA.
„Gazeta Școalei” – Anul XXI, Nr. 1 – 2, Craiova, ianuarie – februarie 1939
Revista „Gazeta Școalei. Revista Asociației Învățătorilor din județul Dolj”, Anul XXI, Nr. 1 – 2, Craiova, ianuarie – februarie 1939. Preț, 15 lei. Pentru detalii, accesați: [email protected]
Philippa Gregory : Surorile Boleyn. Recenzie, de Mirela Teodorescu
Philippa Gregory, una dintre cele mai renumite scriitoare britanice contemporane de ficţiune istorică, s-a născut în 1954, în Kenya. La vârsta de doi ani, s-a mutat în Anglia împreună cu familia. A absolvit secţia de istorie a Universităţii din Sussex şi şi-a luat doctoratul în literatura secolului XVIII la Universitatea din Edinburgh.
Adina Vața: Legătura dintre prezent și viitor
Legătura dintre prezent și viitor
În opinia mea, prezentul si viitorul se află într-o legătură extrem de strânsă.









