Constantin M. Popa: Cum se comunică sfiala şi devoţiunea, de Ştefan Vlăduţescu

descărcare (1)

Constantin M. Popa: Cum se comunică sfiala şi devoţiunea

                                                        de Ştefan Vlăduţescu

 

Ca mai toate speciile literaturii, cu timpul, jurnalul şi-a schimbat profilul. Aşa cum ne-o dovedeşte „Sextant. Jurnal de călătorie” (Craiova, Editura Aius, 2011) de Constantin M. Popa, de la discursul natural, anticalofil, auto-referenţial şi de împăcare cu sine, jurnalul poate ajunge o practică discursivă de literaturizare. Acest tip de „biograficţiune” nu mai este doar o textualizare a eului, ci şi o tematizare a alterităţii. De altfel, Constantin M. Popa scrie două jurnale într-unul: un jurnal a sfielii şi un jurnal al devoţiunii. În mod specific, scrierea în discuţie este un text diaristic  non-inocent, multiform şi discontinuu.

Continuă să citești

Stefan Zweig: CĂLĂUZELE: “LUMEA DE IERI”

descărcare

CĂLĂUZELE: “LUMEA DE IERI”, de Stefan Zweig

de Jianu Liviu-Florian

Dacă veți dori să găsiți urmele celor care au visat Europa Unită, cartea lui Stefan Zweig, “Lumea de ieri”, este o hartă pe care strălucesc numele unor Rodin, Romain Rolland, Rilke și atâtor altor intelectuali și artiști de marcă  ai Austriei, Germaniei, Franței, Elveției, Belgiei, Olandei și ai atâtor alte țări  lăsate la urma nu din cauza importantei lor în geografia vieții spirituale, ci datorită faptului că nu au fost accesibile experienței vii a autorului.

Continuă să citești

Lester R. Brown: PLANUL 2.0 – Salvarea unei planete…

descărcare

Lester R. Brown: PLANUL 2.0 – Terra, cel mai frumos lucru din Univers!

de Mirela Teodorescu

Lucrarea lui Lester R. Brown-“PLANUL 2.0 – Salvarea unei planete sub presiune şi a unei civilizaţii în impas”  (Bucureşti Editura Tehnică, 2006- “Plan 2.0 – Rescuing a Planet Under Stress and a Civilization in Trouble” –Lester R. Brown, Earth Policy Institute, 2006), “reflectă cu acuitate problemele cu care se confruntă economia mondială, constituind un veritabil avertisment privitor la iminenţa pericolului unui posibil colaps al acesteia”, spune Ion Iliescu în cuvântul de introducere al volumului.

Continuă să citești

Constantin Pădureanu, Focuri mocnite (Lirică)

padureanuConstantin Pădureanu, Focuri mocnite (Lirică), Editura AIUS, Craiova, 2012, 108 p.

Carte care are ce spune, cu fir narativ, care din lumea satului scoate scene captivante, ale unor timpuri care nu mai sunt. Atât de atractive momentele de inițiere erotică sau de erotism rural amplificat de daruri exotice, încât aș fi vrut să li se consacre mai multe pagini.

Cu o poantă de care s-a ferit să o fixeze bine, dar fină comparativ cu momentul aprig descris, și prin aceasta diferită de finalul marcant din opera La Lilieci, a lui Marin Sorescu, poemele se continuă unele cu altele, adică întâmplarea pe care o aștepți să explodeze într-un text, o regăsești dezlănțuită la câteva pagini mai încolo.  Dan Ionescu

 

Marian Radu Mocanu, Cenzura a murit, trăiască cenzorii (Documente)

cenzuraMarian Radu Mocanu, Cenzura a murit, trăiască cenzorii (Documente), Editura EuroPress, București, 2008, 320 p.

Carte cu accent pe document, care în cuprins, sondează epoci diverse, de la instaurarea comunismului încoace. Sunt deschise ușile de birou ale diverselor redacții, din capitală și din provincie. Apar nume importante ale culturii române. Felul de a fi privit noul partid mărturisește în plus față de ele. Comunismul a fost o pârghie de a fi scos răul din om. (Red.).

 

TRADIȚIONALISMUL, de Dan Ionescu

Tradiționalismul

de Dan Ionescu

Revista „Gândirea”, propagatoarea tradiționalismului în literatura noastră, odată cu mutarea în București, sub conducerea lui Nichifor Crainic, s-a situat pe o linie tradițională. În articolul Sensul tradiției, Crainic reproșează sămănătoriștilor că „n-au văzut cerul spiritualității românești” și că „noi vedem arcuindu-se pe pământul nostru, coviltirul de azur al bisericii ortodoxe”.

Continuă să citești

EUGEN LOVINESCU și modernismul

Eugen Lovinescu și modernismul

Ex Occidente lux

de Dan Ionescu

Revista și cenaclul „Sburătorul” și-au propus promovarea noilor talente, după cum se poate lesne deduce din articolul Celor ce vin (1919) de Eugen Lovinescu, și astfel au fost descoperiți Ion Barbu, Ilarie Voronca – în poezie, Camil Petrescu, Anton Holban, Gh. Brăescu, Hortensia Papadat-Bengescu – în proză, G. Călinescu. Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, Vladimir Streinu, în critica literară.

Continuă să citești