DOMNUL LIMBII ROMÂNEŞTI
15 ianuarie 1850
de Liviu Florian Jianu
Azi s-a născut la Ipoteşti
Păstorul limbii româneşti .
Nici stele n-au venit pe cer,
Nici magi, nici semne . Numai ger.
Domnul Limbii Românești
Răspunde
Mihai Eminescu: Dorința (Eseu), de Dan Ionescu
Eseu: Dorinţa de Mihai Eminescu
de Dan Ionescu
Poezia Dorinţa a apărut în revista „Convorbiri literare“ la 1 septembrie 1876, împreună cu Melancolie, Lacul şi Crăiasa din poveşti. Din multele variante publicate de Perpessicius, deducem că poetul concepuse poezia ca o scrisoare de dragoste adresată iubitei şi semnată „E“. Elemente de epistolă păstrează şi textul definitiv din 1876, deşi Mihai Eminescu mai face unele corecturi şi în 1880, prin folosirea persoanei a II-a, a adresării directe şi prin utilizarea viitorului popular alături de cel gramatical, începând din strofa a III-a până în final, strofa a VI-a.
Mihai Eminescu: Scrisoarea I (Eseu – temă), de Dan Ionescu
15. I. 1850 – s-a născut Mihai Eminescu, în Botoșani (m. la 15. VI. 1889, în București).
Eseu – temă: Scrisoarea I
de Dan Ionescu
Poezia a văzut lumina tiparului la 1 februarie 1881, după ce fusese citită la o reuniune a Junimii. Cercetările eminesciene arată că Scrisoarea I a avut mai multe variante alcătuite din fragmente de cosmogonie, care datează din perioada studiilor berlineze, 1873 – 1874, ba există dovezi că unele încercări s-au produs în perioada vieneză.
Artur Silvestri: Povestea „sufletului natural”
Povestea „sufletului natural”
de Daniela Gîfu
Ne aflăm în faţa celui de-al doilea volum de proză, Perpetuum mobile, apărut la Editura Carpathia în anul 2009, sub semnătura neobositului promotor cultural, Artur Silvestri, republicat[2] postum – prin grija doamnei sale, la rându-i sensibil condeier, Mariana Brăescu Silvestri[3]. Cartea asupra căreia ne-am oprit acum este, aşa cum zice chiar autorul, o carte târzie, de bătrâneţe şi poate şi de înţelepciune, în orice caz de resemnare (p. 16).
Lewis Carroll: Alice în Țara Minunilor (Alice`s Adventures in Wonderland) (1865)
Foto: Adrian Barbărasă, Podul peste ani
14. I. 1936 – s-a născut Ion Stoica, în Amărăștii de Sus, jud. Dolj;
14. I. 1969 – a murit Atanasie Pop Marțian, în București (n. 8 iun. 1897, în Şerbăneşti, Nenciuleşti, jud. Vâlcea);
14. I. 1898 – a murit Lewis Carroll, în Guildford, Surrey, England (n. 27 ianuarie 1832
Daresbury, Halton, Cheshire, England).
Tristeţi de apus de toamnă…, de Atanasie Pop Marțian
Ca pe-o firmă, – (peisaj în ulei, pe care ploile
l’au şters încât deabia se mai văd câmpia şi oile
cu trupurile roase de pete mari de rugină,) –
vântul şi ploile
au topit în ceaţă culmile scăldate ‘n lumină,
au decolorat şi-au înmormântat vara ireală de eri.
Cristian Bădiliţă: Invăţăturile Sfinţilor Părinţi
Cristian Bădiliţă: Invăţăturile Sfinţilor Părinţi
de Mirela Teodorescu
Cristian Bădiliţă este, probabil, la această oră cel mai cunoscut specialist român al creştinismului timpuriu, deopotriva poet şi eseist, ne-a adus un volum de invăţaturi ale Sfinţilor Părinţi din Pustiu: Patericul sau Apoftegmele Păriţilor din pustiu (Editura Adevarul Holding, Bucureşti – 2011). „La început a fost tăcerea. „Un frate l-a întrebat pe avva Visarion: «Ce să fac?». Bătrînul îi zice: «Taci şi nu te măsura pe tine însuţi»””. Tăcerea purificatoare, terapeutică, practicată nu numai de Părinţii din pustiu, ci de toţi novicii din marile religii sau filozofii soteriologice (hinduism, budism, iudaism, în varianta ascetică, pitagorism etc.).
James Joyce: Ulysses („Ulise”, 1922)
Foto: Mihaela Delamare, Cartea de pe rug
13. I. 1917 – s-a născut George Petcu, în Grindu, Ialomița (m. la 19. V. 1939, în București);
13. I. 1993 – a murit Aurelian I. Popescu, în Craiova (n. 24. III. 1931, în satul Vidin, com. Jupânești, jud. Gorj);
13. I. 1958 – a murit Dan Botta, în București (n. 26. IX. 1907, în Adjud);
13. I. 1941 – a murit James Joyce, în Zurich (n. 2. II. 1882, în Dublin);
13. I. 1916 – a murit George Bengescu – Dabija, în București (n. 30. VI. 1844, în București).
Noaptea de Bobotează, de George Petcu
„Prin oglinzile putrede de somn, / Albă să treci, / Zornăind aurăriile reci… ”
Lumânări suiau lebede stinse ! / Pierdute zăpezi, linişti ninse / Tremurau în raiuri de oglinzi…
Alexandra Olivia Nedelcea: Eminescu, economistul
Eminescu, economistul, de Alexandra Olivia Nedelcea, Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2000, 206 p. Ilustrația coperții: Luceafărul de Sabin Bălașa.
Eminescu, economistul reprezintă lucrarea de doctorat a tinerei Alexandra Olivia Nedelcea. Sunt interpretate ideile economice ale jurnalistului Mihai Eminescu: „De când lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politicește sus și economic jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizația economică e muma celei politice. când cineva e conservator în principiile economice ar fi obligat a fi și în principiile politice (…).
Nematuritatea economică e totdeauna însoțită de cea politică. Și pentru a ajunge la maturitate se cere educație”. Mihai Eminescu
Tudor Nedelcea: Eminescu și realsemitismul
Eminescu și realsemitismul, de Tudor Nedelcea, Editura SITECH, Craiova, 2010, 282 p.
Carte cu o temă interesantă, care tratează în mod corect atitudinea poetului național și universal, Mihai Eminescu, față de poporul evreu:
„Ideea călăuzitoare a tuturor articolelor și studiilor sale consacrate chestiunii evreiești constă în faptul că interesele reciproce sunt armonizabile, dar pentru aceasta se cere bunăvoință și abnegație reciprocă”. Tudor Nedelcea
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Raţionalitatea comunicaţională (I)
Raţionalitatea comunicaţională (I)
de Ștefan Vlăduţescu
După Descartes, Leibniz, Hegel, Heidegger şi Gadamer, lumea este incapabilă să gândească în absenţa ideii de raţiune. S-ar putea face din poziţia lui Hegel („Tot ce este real este raţional; tot ce este ranţional este real”) o axiomă a raţionalităţii nelimitate a realului, materializabilă în funcţionarea unei „comunităţi ilimitate de comunicare” (cum se exprimă K.O. Apel). În pofida aparentei expansiuni infailibile a raţionalului trebuie să îndreptăm luciditatea puterii raţiunii asupra raţionalităţii.