https://blog.revistaderecenzii.com

1131 – A murit poetul, astronomul, matematicianul și filosoful persan Omar Khayyam (n. 1048).

1642 – A murit cardinalul Richelieu, prim-ministru al Franței (n. 1585).

1769 – A murit Constantin Mavrocordat, de şase ori domn al Ţării Româneşti şi de patru ori domn al Moldovei (n. 1769).

1866 – S-a născut pictorul rus Vasili Kandinski, asociat cu mişcările artistice ale expresionismului şi ulterior cu Bauhaus (d. 1944).

1888 – La București, a apărut revista „Fântâna Blanduziei”, foaie literară și politică săptămânală sub conducerea lui Mihai Eminescu.

1987 – A murit filozoful și eseistul Constantin Noica (n. 1909).

Sursa: https://historia.ro/

https://blog.revistaderecenzii.com

* Ediţia Bucureşti 2024 a Târgului de Carte Gaudeamus Radio România îşi deschide porţile (4 – 8 dec.), la Pavilionul B2 Romexpo. Deschiderea oficială a ediţiei cu numărul 31 va avea loc de la ora 12:00, la standul Radio România din incinta târgului. Scriitorul Mircea Cărtărescu este preşedintele de onoare al Târgului de Carte Gaudeamus Radio România 2024. Printre partenerii media: Agenţia de Presă RADOR

https://blog.revistaderecenzii.com

            Octav Șuluțiu

            Octav Șuluțiu (1909-1949) a scris un Jurnal interesant, pe care ar fi dorit ca după moartea sa să fie distrus. Orfan de timpuriu, silit încă din adolescență să se sprijine pe „bunăvoința” unchilor săi, care nu ezitau să-i sugereze mereu orientarea spre valorile practice ale vieții și nu spre studiu și mai ales spre literatură, el a văzut în jurnal un confident sincer, necruțător cu autorul său pe unele locuri, desigur, considerat de el în mod eronat că ar fi fără valoare estetică și chiar compromițător pentru cel ce l-a scris, în ochii posterității. Astfel, în pragul trecerii, a rugat-o pe soția sa, Elena Șuluțiu, să-l ardă. Iar această femeie, profesoară de muzică și foarte credincioasă până la habotnicie, i-a îndeplinit dorința, trecând în neantul flăcărilor partea de jurnal cuprinzând însemnările dintre anii 1937-1949, privând istoria literaturii de date importante privind viața și combustia de idei exprimate de acest scriitor, în confruntarea perpetuă cu sine însuși.

https://blog.revistaderecenzii.com

*Scriere memorialistică de sertar

18 noiembrie (1 decembrie), 1918

Suntem în Alba Iulia. De aici
a venit cu mine Zaharie Cuparescu. Peste noapte am dormit la
un țăran sărac, cu preotul Oprean din Soborșiu și învățătorul
Bala din Pojoga122. În mica chilie ce o avea, am dormit 15 inși
cu familia lui cu tot.
Dimineața ne sculăm și mergem la biserica protopopească.
Acolo, lume multă, încât nu poți străbate nici până la ușă. Cântă
corul din Sibiu. Servesc episcopii greco-ortodocși români. Ioan
I Papp al Aradului și dr Miron E Cristea al Caransebeșului. În
loc de priceasnă, se cântă Marșul legionarului român, iar la „Fie
numele Domnului”: Deșteaptă-te române. Acesta a fost cântat
de întreg poporul. Mulți plângeau de emoționați.
De aici ne îndreptăm spre hotelul „Hungaria”, unde era lume
multă adunată. Veneau sătenii cete-cete, cu inscripția comunei și
cu drapele în frunte. Preoții satelor în frunte, și după ei, poporul,
în rânduri de câte 4. Un ofițer călare pe un cal alb dă ordinul de
a se înșirui comunele, ca să poate pleca spre locul adunării. Toți
se supun. Când admiram însuflețirea mare și ordinea exemplară,
apare înainte-mi o doamnă bătrână, dar încă în putere. Preotul
Ognean mi-o recomandă. Era mama poetului Goga. Ne dăm la
vorbe. Ea începe a plânge.