Simfonie în roz – Alexandru T. Stamatiad

https://blog.revistaderecenzii.com

Revăd imaginile roze din vremile care-au trecut:
Se auzea un cânt de flaut agonizând în depărtare.
Plutea răcoarea în grădină, caișii fremătau în floare,
Și se scăldau naiade roze în lacul rece și tăcut.

Îmbătătoare ca o roză era pe-atunci orice himeră,
Urcau spre-nalturi păsări roze, răpite-n zbor ca de-o chemare,
Halucinat de visuri, gândul călătorea din sferă-n sferă,
Cu mii de roze fantezia înghirlanda intreaga zare.

Revăd imaginile roze din vremi le care-au trecut:
Erau pe cer atâtea roze, chiar sufletul era o roză,
C-ai fi crezut că-ntreaga viață e-o nesfârșită-apoteoză, —
Dar astăzi visurile roze s-au risipit și s-au pierdut.

Sursa: https://poetii-nostri.ro/alexandru-t.

Calendarul zilei

https://blog.revistaderecenzii.com

Constantin Mavrocordat, de şase ori domn al Ţării Româneşti şi de patru ori domn al Moldovei (n. 1769).

1131 – A murit poetul, astronomul, matematicianul și filosoful persan Omar Khayyam (n. 1048).

1642 – A murit cardinalul Richelieu, prim-ministru al Franței (n. 1585).

1769 – A murit Constantin Mavrocordat, de şase ori domn al Ţării Româneşti şi de patru ori domn al Moldovei (n. 1769).

1866 – S-a născut pictorul rus Vasili Kandinski, asociat cu mişcările artistice ale expresionismului şi ulterior cu Bauhaus (d. 1944).

1888 – La București, a apărut revista „Fântâna Blanduziei”, foaie literară și politică săptămânală sub conducerea lui Mihai Eminescu.

1987 – A murit filozoful și eseistul Constantin Noica (n. 1909).

Sursa: https://historia.ro/

Informații culturale

https://blog.revistaderecenzii.com

* Ediţia Bucureşti 2024 a Târgului de Carte Gaudeamus Radio România îşi deschide porţile (4 – 8 dec.), la Pavilionul B2 Romexpo. Deschiderea oficială a ediţiei cu numărul 31 va avea loc de la ora 12:00, la standul Radio România din incinta târgului. Scriitorul Mircea Cărtărescu este preşedintele de onoare al Târgului de Carte Gaudeamus Radio România 2024. Printre partenerii media: Agenţia de Presă RADOR

Continuă să citești

Dan Ionescu: Poetica iubirii la Mihai Firică*

https://blog.revistaderecenzii.com

*Cronică de carte apărută în revista „Convorbiri literare”

Celula cotidiană, despre care s-a scris în cazul lui Bacovia, este spațiul originar (de la care va porni în explorare cosmică) al poetului Mihai Firică, în volumul de lirică, intitulat Dragostea cu parfum de migdale amare (Editura Vinea, București, 2022).

Autorului i se pare că locuiește într-un stup, ai cărui pereți de ceară îi percep mai repede rugăciunile, decât Dumnezeu Însuși, care i-a dictat penitența de a sta pe coji de nucă, într-un colț. Convingerea aceasta are cel puțin două cauze posibile: fie deține ceva în suflet, ineluctabil și pe care nu l-a exprimat, fie se uită la femeie adorată, știind ceva aproximativ împovărător și nu-i mărturisește, pentru a nu anihila misterul care-l țintuiește în tăcere: „Tu zâmbești doar seara. / Pereți de ceară absorb rugăciunea, / pe coji de nucă stau de vorbă cu Dumnezeu, / silabisesc în șoaptă, mângâi cuvintele” (Tu zâmbești doar seara).

Continuă să citești

O muză și… trei scriitori. Articol de Geo Constantinescu

https://blog.revistaderecenzii.com

            Octav Șuluțiu

            Octav Șuluțiu (1909-1949) a scris un Jurnal interesant, pe care ar fi dorit ca după moartea sa să fie distrus. Orfan de timpuriu, silit încă din adolescență să se sprijine pe „bunăvoința” unchilor săi, care nu ezitau să-i sugereze mereu orientarea spre valorile practice ale vieții și nu spre studiu și mai ales spre literatură, el a văzut în jurnal un confident sincer, necruțător cu autorul său pe unele locuri, desigur, considerat de el în mod eronat că ar fi fără valoare estetică și chiar compromițător pentru cel ce l-a scris, în ochii posterității. Astfel, în pragul trecerii, a rugat-o pe soția sa, Elena Șuluțiu, să-l ardă. Iar această femeie, profesoară de muzică și foarte credincioasă până la habotnicie, i-a îndeplinit dorința, trecând în neantul flăcărilor partea de jurnal cuprinzând însemnările dintre anii 1937-1949, privând istoria literaturii de date importante privind viața și combustia de idei exprimate de acest scriitor, în confruntarea perpetuă cu sine însuși.

Continuă să citești

Odette de Anton Holban

https://blog.revistaderecenzii.com

Voi destăinui o întâmplare mică, trecătoare, dar n-aș putea spune neînsemnată. Asupra mea a avut o mare și îndelungată putere de obsesie, chiar dacă în realitate faptele se pot reduce la foarte puțin și, totodată, n-ar fi prea importante pentru un străin.

Vreau să vorbesc despre Odette. Iar oamenii care s-au perindat prin preajma noastră, cu toate că mai puțin hotărâtori pentru sufletul meu, au rămas cu mai mult relief, îi cunosc cu mai multă precizie, poate pentru că pe un indiferent poți să-l examinezi mai bine, căci ești calm față de dânsul, pe când față de cineva de care ai fost emoționat n-ai fost în stare să te lămurești, și chiar farmecul acestei întâmplări constă în vagul atât de poetic în care s-a petrecut povestea. (Invers, iubita cu care ai avut o cunoaștere apropiată rămâne tot atât de vagă din pricina prea multor lumini pe care le-ai îndreptat înspre ea. La orice examinare amănunțită a unui om descoperi contradicții.)

Continuă să citești

Sybaris de Ioan Adam

https://blog.revistaderecenzii.com

Dincolo două, Igigiiiliau un bătrân conrupt. Mai
într’un colţ cinsteau doi mitocani întârziaţi. La
răstimpuri trecea câte-o fată singuratecă, cercetând cu ochii obosiţi printre mese. Acum]
venea câte-un lăutar cu scripca sub jachetă şi
căuta numai !din uşă, întrebând aşa din privire
pe cei ce-1 zăriau.

Continuă să citești

1 Decembrie 1918, Alba-Iulia. Ilie Chebeleu o întâlnește pe mama marelui poet, Octavian Goga (mamă care-și caută fiii, pe Octavian și Eugen)

https://blog.revistaderecenzii.com

*Scriere memorialistică de sertar

18 noiembrie (1 decembrie), 1918

Suntem în Alba Iulia. De aici
a venit cu mine Zaharie Cuparescu. Peste noapte am dormit la
un țăran sărac, cu preotul Oprean din Soborșiu și învățătorul
Bala din Pojoga122. În mica chilie ce o avea, am dormit 15 inși
cu familia lui cu tot.
Dimineața ne sculăm și mergem la biserica protopopească.
Acolo, lume multă, încât nu poți străbate nici până la ușă. Cântă
corul din Sibiu. Servesc episcopii greco-ortodocși români. Ioan
I Papp al Aradului și dr Miron E Cristea al Caransebeșului. În
loc de priceasnă, se cântă Marșul legionarului român, iar la „Fie
numele Domnului”: Deșteaptă-te române. Acesta a fost cântat
de întreg poporul. Mulți plângeau de emoționați.
De aici ne îndreptăm spre hotelul „Hungaria”, unde era lume
multă adunată. Veneau sătenii cete-cete, cu inscripția comunei și
cu drapele în frunte. Preoții satelor în frunte, și după ei, poporul,
în rânduri de câte 4. Un ofițer călare pe un cal alb dă ordinul de
a se înșirui comunele, ca să poate pleca spre locul adunării. Toți
se supun. Când admiram însuflețirea mare și ordinea exemplară,
apare înainte-mi o doamnă bătrână, dar încă în putere. Preotul
Ognean mi-o recomandă. Era mama poetului Goga. Ne dăm la
vorbe. Ea începe a plânge.

Continuă să citești