* Brașov: Festivalul Internațional de Benzi Desenate Istorice, ediția a VI-a, va avea loc la Brașov, între 11 și 13 august. Din programul zilei:
De la ora 16:00, la Casa Sfatului, are loc vernisajul primei expoziții muzeale despre Ion Popesc-Gopo, „Scurtă Istorie despre GOPO” (producție Muzeul Județean de Istorie Brașov, Fundația Gopo, Arhiva Națională de Filme, Studioul Cinematografic ANIMAFILM) unde vor prezenta Anca Moscu și Nicolae Pepene, iar mai apoi va urma prezentarea albumelor “GOPO în 100 de pagini de bandă desenată!”, Editura Grafic, 2023 și “GOPO în 100 de amintiri”, Editura Grafic, 2023
* Copiii cu vârste între 8 şi 14 ani sunt invitaţi pe 11 august, la Casa Memorială ‘Anton Pann’, pentru a participa la o serie de ateliere dedicate practicării lecturii reflexive. Atelierul de astăzi este dedicat poveştii despre împăratul harnic care conducea o împărăţie de leneşi. Atelierul va fi coordonate de către muzeograf Mădălina Şchiopu şi se va desfăşura în intervalul orar 10:00 – 12:00, la sediul din Strada Anton Pann, nr. 20, Sector 3
A venit îngerul şi mi-a spus: – Nu vrei să cumperi un câine? Eu nu am fost în stare să-i răspund. Cuvintele pe care i le-aş fi putut striga erau lătrătoare. – Nu vrei să cumperi un câine? m-a întrebat îngerul, ţinând în braţe inima mea lătrătoare, dând din stânga ca dintr-o coadă. – Nu vrei să cumperi un câine? m-a întrebat îngerul în timp ce inima mea dădea din sânge ca dintr-o coadă.
Moș Nichifor nu-i o închipuire din povești, ci e un om ca toți oamenii; el a fost odată, când a fost, trăitor din mahalaua Țuțuenii din Târgul Neamțului, dinspre satul Vânătorii Neamțului. Cam pe vremea aceea trăia moș Nichifor în Țuțueni, pe când bunicul bunicului meu fusese cimpoiaș la cumătria lui moș Dediu din Vânători, fiind cumătru mare Ciubăr-vodă, căruia moș Dediu i-a dăruit patruzeci și nouă de mioare, oacheșe numai de câte un ochi; iară popă, unchiul unchiului mamei mele, Ciubuc Clopotarul de la Mănăstirea Neamțului, care făcuse un clopot mare la acea mănăstire, cu cheltuiala lui, și avea dragoste să-l tragă singur la sărbători mari; pentru aceea îi și ziceau Clopotarul. Tocmai pe acea vreme trăia și moș Nichifor din Țuțueni.
* Muzeul Național de Artă al României – MNAR – devine destinație de vacanță în lunile iulie și august, printr-o serie de programe educative ludice și (re)creative reunite sub genericul: Vacanța la muzeu, ediția 2023 și adresate copiilor și adolescenților cu vârste cuprinse între 5 și 16 ani. Vacanța la muzeu – 2023 continuă, după o ediție desfășurată între 12 și 16 iulie, în perioada 2 – 6 august. Din program:
Odinioară, pre vremea de demult, era într-o cetate grecească, numită Teba, o femeie de viță domnească, pe care o chema Niobe. Ea avea mulți feciori și multe fete și așa tare se mîndrea cu frumusețea lor, încît i se părea că în toată țara, ba nici chiar în toată lumea, nu se mai află alți copii frumoși ca ai ei.
Acul: — Moșule, de ce ești zurbagiu? Te sfădești necontenit cu soră-ta nicovala, țipați și faceți larmă, de-mi țiuie urechile. Eu lucrez toată ziua, și nime nu-mi aude gura. — Iaca, mă!… da de unde-ai ieșit, Pâcală? — De unde-am ieșit, de unde n-am ieșit, eu îți spun că nu faci bine ceea ce faci. — Na! vorba ceea: a ajuns oul mai cu minte decât găina. Măi băiete, trebuie să știi că din sfădălia noastră ai ieșit; ș-apoi tu ni cauți pricină? — Mă rog, iertați-mă! că dacă n-ar fi fost focul, foile, pleafura și omul care să vă facă să vă deie nume, ați fi rămas mult și bine în fundul pământului, ruginite ca vai de voi.
De vrei ca toată lumea nebună să o faci, În catifea, copilă, în negru să te-mbraci Ca marmura de albă cu fața ta răsari, În bolțile sub frunte lumină ochii mari Și părul blond în caier și umeri de zăpadă În negru, gură-dulce, frumos o să-ți mai șadă! De vrei să-mi placi tu mie, auzi? și numai mie, Atuncea tu îmbracă mătasă viorie. Ea-nvinețește dulce, o umbr-abia ușor, Un sân curat ca ceara, obrazul zâmbitor Și-ți dă un aer timid, suferitor, plăpând, Nemărginit de gingaș, nemărginit de blând. Când îmbli, a ta haină de tine se lipește, Ci gingaș-mlădioasă tu râzi copilărește. De șezi cu capul mândru pe spate lin lăsat, Tu pari sau fericită, sau parc-ai triumfat… Ciudat… Stau melancolic, greoi ca și un trunchi, Când veselă ți-ai pune chiar talpa pe genunchi. Căci mă cunosc prea bine și nu-mi vine să cred Că mă iubești pe mine tu, tu! ce eu te văd Atâta de frumoasă, atât de răpitoare, Atât cum nu mai este o alta pe sub soare; Îți bați tu joc de mine, cu ochii mă provoci Și vrei cu al meu suflet tu numai să te joci…