Vrei tu să fii eroul saloanelor? Ascultă. Tot ce știi nou, vorbește. Sfârșind, schițează harta Laplandei, apoi spune ce regi au fost în Sparta, Ce preț are făina, pe scurt fă vorbă multă.
A sta deoparte singur tăcând e o insultă. Mergi dar și-ndrugă mofturi cu Mița ori cu Marta; De pleacă vreo cocoană, dezvoltă-ți toată arta De critic, clevetind-o că-i slută și incultă.
Zâmbește și aprobă, orice prostii să-ți toace Stăpâna casei, vesel primește-i tot reproșul; Dar când începe doamna distrată să se joace
Cu micul ei ceasornic, e semn că-ți dă pașoșul. Atunci bonjour încolo, bonjour madam încoace Și zi: la revedere când va-nvia strămoșul!
*Cronică apărută în revista „Scrisul românesc”, Nr. 12 / 2021
În cea mai recentă lucrare, intitulată Eugen Ionescu în luminile avanscenei (Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2021), Constantin Cubleșan vizează mai multe laturi ale personalității marelui dramaturg, precum vocația prieteniei – în capitolul Prietenia cu Octav Șuluțiu – sau aceea de prozator și de „critic literar nonconformist”. Contextul cultural al afirmării lui Eugen Ionescu a fost propice, context pe care Constantin Cubleșan îl compară cu acela al „anilor 40 ai secolului al XIX-lea, în care s-au afirmat o mulțime de tineri, în toate domeniile de activitate, cu un potențial de integrare în universalitate cu totul neobișnuit la noi până atunci”. Octav Șuluțiu îl întâlnește pe Eugen Ionescu în capitală în anul 1927 și unghiul de vedere în care-l descrie este bine surprins, în cele aproximativ cincisprezece pagini, de către Constantin Cubleșan, care, apelând la Jurnalul lui Octav Șuluțiu, precum și la Cuvânt introductiv la Elegii pentru ființe mici, reține pasajele referitoare la starea materială și la modalitățile de a scrie și de a studia (ale tânărului Ionescu). Astfel, aflăm că „tatăl (lui Eugen Ionescu, n.n.) e multimilionar și cu mai multe rânduri de case, dar, despărțindu-se de prima soție și recăsătorindu-se, își lasă copilul să moară de foame” – scrie Octav Șuluțiu, tânăr care, la rândul lui, spera despre sine să avanseze: „Simt în mine vocația pentru critică și pentru literatură. Voi deveni ceva. Trebuie!”. Prietenia celor doi a durat „cât era necesar pentru demararea destinului lor literar”. Deși amiciția aceasta s-a erodat pe parcurs, totuși „despărțirea lor nu este brutală”.
„Pentru mine, muzica e precum natura. Precum grădina. E Dumnezeu”
Personalitate şi stil inconfundabile. O voce viscerală, curajoasă, dinamică, impetuoasă ne va impresiona profund duminică seară, la TVR 1. Cântăreaţa şi compozitoarea americană Beth Hart este invitata lui Cătălin Ştefănescu la „Garantat 100%”, pe 12 decembrie, ora 23.00.
După mai bine de 30 de ani, muzica a revenit în viaţa ei
Nu poţi scoate folclorul din sufletul românului – o dovedeşte una dintre concurentele serii de duminică la „Vedeta populară”. Poveşti emoţionante de viaţă, cântec şi suflet românesc, într-o nouă ediţie a emisiunii, pe 12 decembrie, de la ora 21.00, la TVR 1.
Ouă de crocodil, cobră, struţ sau emu, într-un muzeu „Exclusiv în România”
Muzeul Oului din Vama găzduieşte peste 11.000 de exponate din întreaga lume. Le admirăm alături de Cristi Tabără şi echipa sa, pe 12 decembrie, de la ora 17.00, la TVR 1, când îl cunoaştem şi pe bădiţa Traian, Tezaur Uman Viu.
Inocenţă, ambiţie şi alte dibăcii. Despre copilărie în Epoca de Aur
Copilăria în comunism era cu mult diferită de cea de acum. Pe-atunci, copiii erau departe de bucuriile oferite de o lume liberă. Pe 8 decembrie, răscolim sertarele clipelor ce ne-au marcat, în noul episod „Adevăruri despre trecut”. De la ora 22.00, la TVR 1.
