Tradiții și obiceiuri populare ale zilei de 4 ianuarie. Sinteză de AI

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com

În tradiția popular-religioasă românească, ziua de 4 ianuarie se află sub semnul continuității sărbătorilor de iarnă și al protecției comunității, fiind o zi mai degrabă liniștită, de așezare după marile praznice.

📅 Semnificație religioasă

În calendarul ortodox, la 4 ianuarie este prăznuit Soborul Sfinților 70 de Apostoli, ucenicii trimiși de Hristos să propovăduiască Evanghelia. În lumea satului, această sărbătoare întărea ideea de cuvânt drept, de legătură între oameni și de rânduială morală.

Continuă să citești →

Începutul unui roman de Sextil Pușcariu

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com

Dragă Sextil,

Ai dreptate când spui că m-am schimbat; în bine sau rău, nu știu, dar s-a făcut în adevăr o schimbare în mine. Mai întâiu cred că ai aflat că am fost numit custode la Biblioteca Fundațiunei universitare Carol I-ul — o funcțiune destul de agreabilă, ușoară, deși poate cam … expusă. Și tocmai aici e aici. Să vezi, dragul meu, posnă nemai pomenită — de vreo două săptămâni umblu zăpăcit, nu pot dormi nopțile, prietenii mă plictisesc — afară când nu sânt cu ei la bere, bine’nțeles, căci atunci râd și beau ca să nu-mi aduc aminte de … doi ochi vineți care țin straja gândurilor mele.

Dragă Sextil, sânt îndrăgostit lulea, de un drac de copilă drăguță și cuminte și deșteaptă, mă! Unde mai pui că e și poetă? E o studentă în anul II-lea la litere și o chiamă Natalia. Dar să-ți povestesc dela capăt…

Continuă să citești →

Calendarul zilei

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com

1841 – S-a născut chimistul Petru Poni, unul dintre fondatorii școlii românești de chimie (d. 1925).

1877 – S-a născut lingvistul, filologul și memorialistul Sextil Pușcariu (d. 1948).

1926 – Parlamentul a votat îndepărtarea prințului Carol (viitorul rege Carol al II-lea) de la succesiune („Actul de la 4 ianuarie”) și recunoașterea prințului Mihai ca principe moștenitor al României.

Continuă să citești →

Ziua de 3 ianuarie în tradiția populară românească. Sinteză de AI

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com

Reintrarea în timp și cumpătarea începutului

În calendarul tradițional, 3 ianuarie marchează o etapă de trecere: după nașterea simbolică a Anului Nou (1 ianuarie) și după ziua de „așezare” a timpului (2 ianuarie), această dată este asociată cu revenirea lentă la viața obișnuită, fără a rupe însă complet legătura cu sacralitatea sărbătorii.

1. Zi de lucru ușor și rânduială

În multe sate, 3 ianuarie era considerată o zi potrivită pentru munci ușoare, dar nu pentru eforturi mari. Oamenii:

Continuă să citești →

Calendarul zilei

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com

1948 – Regele Mihai I și regina mamă Elena au fost siliți să părăsească România, luând cu ei doar câteva bunuri personale. Regele Mihai se va întoarce în țară abia în anul 1992, de Paște, după căderea regimului comunist din România, și va primi cetățenie română în anul 1997.

106 î.Hr. – S-a născut politicianul și filosoful roman Cicero (d. 43 î.Hr.).

1472 – Ștefan cel Mare a acordat un important privilegiu comercial negustorilor brașoveni: libertate comercială deplină în întreaga țară și garantarea securității activității lor.

1521 – Papa Leon al X-lea l-a excomunicat pe Martin Luther prin bula papală Decet Romanum Pontificem.

Continuă să citești →

Către Mercur de Horatius (trad. de Mihai Eminescu)

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com

Ode, III, 11

O, Mercur, a cărui poveți deprins-au
Amphion, urnind după cântecu-i pietre,
Și tu liră, care-n cald avânt din șapte
                      Coarde suna-vei

Templelor, ospețelor mari amică ­
Nu c-altădată, fără de grai ­ o, spune-mi
Cântul, cărui nenduplecata Lyde-i
                      Plece urechea.

Continuă să citești →

Sfârșitul iernei de Vasile Alecsandri

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com

S-a dus zăpada albă de pe întinsul țării,
S-au dus zilele Babei și nopțile vegherii[1].
Câmpia scoate aburi; pe umedul pământ
Se-ntind cărări uscate de-al primăverii vânt.

Lumina e mai caldă și-n inimă pătrunde;
Prin râpi adânci zăpada de soare se ascunde.
Pâraiele umflate curg iute șopotind,
Și mugurii pe creangă se văd îmbobocind.

O, Doamne! iată-un flutur ce prin văzduh se perde!
În câmpul veșted iată un fir de iarbă verde
Pe care-ncet se urcă un galbin gândăcel,
Și sub a lui povară îl pleacă-ncetinel.

Continuă să citești →