https://blog.revistaderecenzii.com/
Sus prin crângul adormit,
A trecut în taină mare,
De cu noapte, risipind
Șiruri de mărgăritare
Din panere de argint,
Stol bălai
De îngerași,
Cu alai
De toporași.
Primăvară, cui le dai?
Primăvară, cui le lași?
https://blog.revistaderecenzii.com/
43 î.Hr. – S-a născut poetul latin Ovidiu (d. 17).
235 – Maximin Tracul a fost proclamat împărat. A fost primul străin care a ocupat tronul roman.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
E de neam! Între toate lighioanele lumii, gândește el, nu era alta care să aibă strămoși mai aleși și mai de viță. Pământul era o nimica toată, un boț de humă ce orbecăia făr’ de nici un căpătâi prin văzduh, când neamul lor greieresc își ridica osanale lui însuși, sub frunzele uriașe din care astăzi nici măcar urme n-au rămas. Ei biruiseră vremea, dăinuiau stăpâni în lung și-n lat, ca și pe atunci. Chiar un străbunic al lui, cu mii de ani înainte, fusese cântăreț în cuptorul brutăriei lui Por-împărat. Și astea nu erau vorbe de ici, de acolo, ci le povesteau bătrânii în toate mințile lor, și ei, firește, de la alți bătrâni pricepuți le auziseră. Căci, doar așa rămân poveștile pe lume.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Visuri trecute, uscate flori
Ce-ați fost viața vieții mele,
Când vă urmam eu, căzânde stele.
Cum ochiul urmă un meteor,
V-ați dus cu anii, ducu-vă dorul.
Precum cu toamna frunzele trec;
Buza mi-e rece, sufletul sec,
Viața mea curge uitând izvorul.
Candela ștersei d-argint icoane
A lui Apolon, crezului meu,
Mă topesc tainic, însă mereu
De ale patimilor orcane.
Sau ca un nour gonit de vânt,
Alerg pe calea vieții mele,
O buhă care, țipând a jele,
Bântuie urma unui mormânt.
Viața-mi se scurge ca și murmura
Ce-o suflă-un crivăț printre pustii,
Mă usc ca crucea pusă-n câmpii
Și de blesteme mi-e neagră gura.
Îmi târăsc soarta ca un vultur
Ce își târăște aripa frântă,
Viscolul iernii moarte îi cântă,
Moarte, îi râde tot de-mprejur.
Am uitat mamă, am uitat tată,
Am uitat lege, am uitat tot;
Mintea mi-e seacă, gândul netot.
Pustiul arde-n inima-mi beată.
Numai prin caos tu îmi apari,
Cum printre valuri a navei velă,
Cum printre nouri galbena stelă,
Prin neagra noapte cum un fanar.
Te văd adesea frunte senină
Ca și gândirea lui Dumnezeu,
Sufletu-ți arde-n sufletul meu
C-o flamă dulce, tainică, lină.
Gândind la tine nu voi să mor,
Îmi blastăm însuși eu mântuirea,
Orb, nebun, care blastămă firea,
Ce-ar vrea din frunte-i să sting-un nor.
Dar dacă gândul zilelor mele
Se stinse-n mintea lui Dumnezeu,
Și dacă pentru sufletul meu
Nu-i loc aicea, ci numa-n stele:
Voi, când mi-or duce îngerii săi
Palida-mi umbră în albul munte,
Să-mi pui cununa pe a mea frunte
Și să-mi pui lira de căpătâi.(Familia, V, 13, 30 martie/11 aprilie 1869)
https://blog.revistaderecenzii.com/
lui Vasile Pârvan
În fiecare scorbură era aşezat un zeu.
Dacă se crăpa o piatră, repede era adus
şi pus acolo un zeu.
Era de ajuns să se rupă un pod,
ca să se aşeze în locul gol un zeu,
ori, pe şosele, s-apară un asphalt, o groapă,
ca să se aşeze în ea un zeu.
O, nu te tăia la mână sau la picior,
din greşeală sau din adins.
De îndată vor pune în rană un zeu,
ca peste tot, ca pretutindeni,
vor aşeza acolo un zeu
ca să ne-nchinăm lui, pentru că el
apără tot ceea ce se desparte de sine.
Ai grijă, luptătorule, nu-ţi pierde
ochiul,
pentru că vor aduce şi-ţi vor aşeza în orbită un zeu
şi el va sta acolo, împietrit, iar noi
ne vom mişca sufletele slăvindu-l…
Şi chiar şi tu îţi vei urni sufletul
slăvindu-l ca pe străini.
Sursa: https://poetii-nostri.ro/nichita-stanescu-elegia-a-doua-getica-poezie-id-20275/
https://blog.revistaderecenzii.com/
https://blog.revistaderecenzii.com/
* Teatrul Coquette propune reîntâlnirea cu un spectacol colorat despre importanţa naturii şi a micilor fiinţe care populează planeta noastră şi anume albinele, cu Ruxandra Bălaşu şi Celina Niţu – ora 11:00, la Teatrul Coquette
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
https://blog.revistaderecenzii.com/
Am ars; am râs; cenușa mea trăiește. Am murit de o mie de ori. Cenușa mea dansează iar O mie de fețe noi. Am strigat: ”Sunt propriul meu stăpân!” Apoi: ”Sunt propria-mi victim!” Ce joc banal! Iubire, ajută-mă Să aleg – să nu aleg. ”Iubirea a spus – Jocul” Traducere Simona Trandafir Sursa: https://poetii-nostri.ro/rumi-am-ars-am-ras-cenusa-mea-traieste-poezie-id-14720/
https://blog.revistaderecenzii.com/
1279 – Bătălia de la Yamen: Înfrângerea Chinei în fața mongolilor a pus capăt dinastiei Song. Conducerea Chinei a fost preluată de dinastia Yuan, întemeiată de Kublai Khan.
1452 – Friedrich al III-lea a fost încoronat Împărat al Sfântului Imperiu Roman de Papa Nicolae al V-lea la Roma. A fost ultima încoronare imperială din Roma.
1813 – S-a născut misionarul şi exploratorul scoţian David Livingstone (d. 1873).
1849 – S-a născut amiralul german Alfred von Tirpitz (d. 1930).
1859 – La Paris, a avut loc premiera operei „Faust”, de Charles Gounod.
Continuă să citești