Paul Verlaine: Odinioară și altădată (1885)

ABFoto: Adrian Barbărasă, Tulburare albă

8. I.  1954 – s-a născut Lucian Vasiliu, în com. Puiești – Bârlad, jud. Vaslui;

8. I. 1915 – s-a născut Aurel Tita, în com. Risipiți (azi, Unirea), jud. Dolj (m. la 14. X. 1944);

8. I. 1907 – s-a născut Ion M. Negreanu, în Drăgășani (m. la 26. I. 1998, în Craiova);

8. I. 1939 – a murit Caton Theodorian, în București (n. 14. V. 1877, în Craiova);

8. I. 1896 – a murit Paul Verlaine, în Paris (n. 30. III. 1844, în Metz).

Drumul meu

de Paul Verlaine

A cârciumelor larmă, gunoaiele pe stradă,
Castanii morţi ce-şi lasă frunzişul să le cadă;
Tramcare zgomotoase se-mproşcă-n drum cu tină
Şi între patru roate abia pot să se ţină,
Holbându-şi ochii roşii şi verzi în fapt de sară:

Continuă să citești →

DAN IONESCU: Efectul identitar / The identity effect , de Ștefan Vlăduțescu

umbra scrisului

Dan Ionescu: Efectul identitar 

de Ştefan Vlăduţescu

The article refers at the book Dan Ionescu, Shadow writing (Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2010).

Dan Ionescu, unul dintre poeţii notabili contemporani, a elaborat un micro-roman încântător prin delicateţea tematicii şi expresivitatea discursului (Umbra scrisului, roman, Preț: 12 lei).

I. Fondul existenţial. Ca mai toată proza românească de valoare, proza lui Dan Ionescu se îmbibă de biografic şi autobiografic în dauna imaginarului. Din această perspectivă, umbra scrisului o reprezintă existenţa. Deşi aparenţa gestului de a scrie dă relevanţă mai întâi scriiturii şi lasă în subsidiar existenţa, dezvoltarea tematică vădeşte ca decisivă trăirea. Existenţa nu se arată a fi doar o umbră a scrisului, ci constituie chiar substanţa acestuia.

Continuă să citești →

ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale)

descărcare (1)

Persuasiune și interpretare la I. L. Caragiale   

de Ștefan Vlăduțescu

1. Scena în care Ipingescu şi Jupân Dumitrache citesc şi interpretează articolul „Republica şi Reacţiunea sau Venitorele şi Trecutul” (publicat de Rică Venturiano în ziarul „Vocea patriotului naţionale”) este printre cele mai valoroase secvenţe ale teatrului românesc. Comicul generat este unul cu un suport artistic şi expresiv, emoţional şi computaţional complex. Ipoteza noastră critică explicativă este că mecanismul rizibilului survine din interpretarea defectuoasă a unei persuasiuni efective sugerate de discursul de incitare la acţiune. Tema este una politică: opoziţia trebuie să accepte sufragiul universal. În conformitate  cu constituţia, toţi cetăţenii au drept de vot. Ideea indusă este că, în pofida opiniei reacţionarilor, Constituţia trebuie aplicată. Argumentele sunt trei: poporul doreşte acest lucru, opinia publică se pronunţă în acest sens, iar un progres veritabil nu se poate înregistra decât prin accesul la vot al tuturor.

Continuă să citești →

GEORGE STANCA: Stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu

descărcare

George Stanca: Stiluri existenţiale

                                                                                                       de Ştefan Vlăduţescu

Din fericire pentru destinul lumii, cărţile nu ascultă de poetica explicită a autorilor. Nu numai că ele fac ce vor cu lectorii, dar fac acelaşi lucru cu creatorii lor. Ca o evidenţă irepresibilă identificăm această situaţie în cazul cărţii lui George Stanca, „Epistolar” (Bucureşti, Editura Adevărul Holding, 2011).

Continuă să citești →

Emilia Dănescu: Recurs la memoria nopţii

Coperta ED Recurs

Emilia Dănescu, “Recurs la memoria nopţii”, ed. Singur, 2012

 de Constantin P. Popescu

Un nou volum de versuri cu rimă, o altă carte a editurii Singur, purtând nr. 26 în cadrul programului Întoarcerea poetului risipitor, îngrijit şi susţinut de Ştefan Doru Dăncuş, poartă paşii cititorului pe drumul sufletesc al unei poete – Emilia Dănescu – ce se află la a doua experienţă editorială, după volumul de debut, Zestrea toamnei. Un drum, intitulat Recurs la memoria nopţii, descoperit din trăiri înţelese, exprimate poetic spre dăruire, împărtăşire dintr-un prea-plin care îşi cere dreptul la viaţă. Poeziile Emiliei Dănescu sunt ambrozii întru veşnicie (pag. 8, Cânt), chemări ale dragostei în perpetua tânjire către fiinţa iubită, recreată poetic astfel.

Continuă să citești →

Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu

Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii

de Ştefan Vlăduţescu

„Prin „Imnurile fătărniciei” (Craiova, Editura Contrafort, 2010), Liviu-Florian Jianu probează o vocatie poetică aparte, manifestată ca interiorizare a lumii pe coordonatele unui lirism meditativ. Temele sale predilecte sunt orientate pe două directii: evenimente ale vietii cotidiene (moartea tatălui, un Mos Crăciun pentru fiica sa Marina, „8 martie”, aniversări si anotimpuri) sau evenimente gnoseologice, existentiale ori moral-religioase (răspunsul si întrebarea, darul, moartea unui poet, timpul si sufletul, singurătatea, drumul).

Continuă să citești →

Liviu Jianu: Exerciţii de proză cugetată, de Ştefan Vlăduţescu

Liviu Jianu: Exerciţii de proză cugetată

de Ştefan Vlăduţescu

“Există fapte şi oameni care în particular n-au nimic care să atragă ca inspiraţie epică. Totuşi, un spirit ce lecturează cotidianul cu o privire scrutătoare, sub aparenţa de platitudine şi în cuprinsul banalităţii, găseşte semnificaţii desfătătoare. Acestea sunt coordonatele universului epic al cărţii de proze scurte „Lumea are cele mai bune intenţii!” (Craiova, Editura Contrafort, 2008) de Liviu Jianu.

Continuă să citești →

Ioan Budai Deleanu: Țiganiada

MD1

Foto: Mihaela Delamare, Iubire de piatră

6. I. 1946 – s-a născut Stelian Turlea, în Ploiești;

6. I. 1940 – s-a născut Ion Lazu, în com. Ciubârciu, jud. Tighina;

6. I. 1897 – s-a născut Ionel Teodoreanu, în Iași (m. la 3. II. 1954, în București);

6. I. 1881 – s-a născut Ion Minulescu, în București (m. la 11. IV. 1944, în București);

6. I. 1802 – s-a născut Ion Heliade Rădulescu, în Târgoviște (m. la 27. IV. 1872, în București);

6. I. 1760 – s-a născut Ioan Budai Deleanu, în Cigmău, Hunedoara (m. la 24. VIII. 1820, în Liov);

6. I. 1932 – a murit Iacob Negruzzi, în București (n. 31. XII. 1842, în Iași).

Într-un bazar sentimental

de Ion Minulescu

Stofe vechi, o mandolină,
Un Cézanne şi doi Gauguin,
Patru măşti de bronz:
Beethoven, Berlioz, Wagner, Chopin,

Continuă să citești →

Pești prinși de Mihail SADOVEANU (serial inedit)

images

Soiuri de pește pescuit de Mihail SADOVEANU

(Serial de Dan Ionescu)

1. Împrejurarea: la Prut. „Acolo zăpușeala lui iulie a scăzut deodată și-n sălciile bătrâne cântă grangurii. (…) S-aude și mierla, și pupăza și huruitul tainic al turturelelor. Și-ntre maluri bătrâne curge Prutul cenușiu, pe lângă aceleași îngrămădiri de bolovani, pe sub același pod vechi de fier, printre aceleași zăvoaie. (…) Deodată a apărut aproape, pe o rămurică, la marginea apei, pescărelul colorat. Stă neclintit, așteptând ca și noi. Coada i-i scurtă și neglijată, însă pliscul lung, tare și îngrijit fasonat. Și atitudinea gânditoare, gravă și netrebnică, ca și a noastră. (…) Trag fără grabă, cum m-au învățat bătrânii, ș-aduc la fața apei un mihalț”. (Mihail Sadoveanu, Pescuitul cu undița)

2. Soiul: MIHÁLȚ, mihalți, s. m. Pește răpitor de râu, în formă de fus, acoperit cu solzi mărunți de culoare brună-verzuie și având în vârful mandibulei un mic fir alungit; mântuș (Lota lota). – Et. nec. Sursa: DEX ’98 |

MIHÁLȚ ~i m. Pește dulcicol răpitor, de talie mare, cu cap mare și turtit, având corp alungit acoperit cu solzi mărunți, galben-verzui. /Orig. nec. Sursa: NODEX |