https://blog.revistaderecenzii.com
Bulgărași de zăpadă
Răspunde
Arhive autor: jonescus
Literatura la Craiova. Ediția de astăzi, 1 Mai
https://blog.revistaderecenzii.com
Astăzi, în intervalul 16:00–17:00, telespectatorii TVR Craiova au fost invitați la o nouă ediție a emisiunii Literatura la Craiova, un spațiu de reflecție și dialog dedicat valorilor autentice ale literaturii române. Moderată de dr. Dan Ionescu, ediția a adus în prim-plan două teme de rezonanță: scrisul confesiv și literatura uitată, două direcții care deschid porți către interioritate, dar și către recuperarea memoriei culturale.
Continuă să citeștiBulgărași de zăpadă
Horoscopul zilei de AI
https://blog.revistaderecenzii.com
Iată horoscopul pentru ziua de joi, 1 mai 2025, conform previziunilor astrologice disponibile:
♈ Berbec
Ziua de astăzi cere mai multă responsabilitate în tot ce faci. Dacă vrei să-ți păstrezi liniștea sufletească, este bine să nu-ți neglijezi responsabilitățile.
Continuă să citeștiCorbii și barza de Grigore Alexandrescu
https://blog.revistaderecenzii.com
Pe o cîmpie
Mare, bogată,
Urmă odată
O bătălie
Aspră, cumplită, neasemănată,
Încît cadavre nenumărate
Zăceau grămadă neîngropate.
Corbii îndată luară știre;
Lacomi de pradă, ei năvăliră,
Și cu grăbire
Aci sosiră.
Și după ce mîncară, și după ce băură
Mult sînge, începură
C-un glas îngrozitor
Să cînte cina lor.
Barza cea simțitoare,
Care pe om iubește
Și-n preajmă-i se nutrește,
Văzîndu-i, de departe
Le strigă: „Cum se poate
Așa nerușinare?
E locul pentru cină? e ora de plăcere,
Pe un pămînt de doliu, în ziua de durere?
Mumele își plîng fiii;
Izvorul bogăției,
Cîmpul, e ruinat,
Iar voi vă îndopați,
Și cîntați!“
— „D-aceasta ne iertați —
Răspunse deodată,
Ceata întunecată —
Omului cît îi place
Poate fi ruinat,
Dar noi suntem în pace
Și mult ne-am îngrășat.“
Visul (Heliade)
https://blog.revistaderecenzii.com
O altă auroră în sufletu-mi lucește,
Rază necunoscută d-a altor lumi ziori;
Ochii mi se deschide, și-n ochii mei zâmbește
Ziua zilelor noastre, vecii netrecători.
Veacurile, viața-mi ca nopți se strecurară,
Și-ncovoiat pe groapa-mi o văz că s-a deschis
Și-mi face loc printr-însa să trec preste hotară –
E poarta veciniciei!… și mă deștept din vis!
Fruntea-mi albită toată către pământ se lasă,
Brațele-mi rezemate toiagul meu apasă;
Iar sufletu-mi se-ntoarce și cată înapoi…
O, zile! sau ce nume vouă vi se cuvine?…
Dar ați trecut! ce trece mai mult el nu mai vine.
Era mai dinainte să vă întreb pe voi.
Calendarul zilei
https://blog.revistaderecenzii.com
1786 – La Teatrul Curții Imperiale din Viena, a avut loc premiera operei comice „Nunta lui Figaro”, W. A. Mozart.
1890 – A fost sărbătorită pentru prima dată Ziua Internațională a Muncii.
1923 – S-a născut regizorul și desenatorul Ion Popescu-Gopo (d. 1989).
Continuă să citeștiÎntre stele, munți și păsări-dragon. Cronică* semnată de Dan Ionescu
https://blog.revistaderecenzii.com
*Cronică apărută în revista „Scrisul Românesc”, Nr. 4 / 2025, p. 15
În această epocă a vârtejului cuantic, când fizica tinde spre alchimie și materiile dansează un vals al metamorfozelor, se conturează o obsesie: transfigurarea substanței în spirit și viceversa, ca o încălcare a hotarelor pe care vechea cosmologie le zugrăvise cu strictețea unei dogme. Această forțare a limitelor, similară unei iscodiri a imposibilului, își găsește ecoul și în titlul enigmatic pe care Klaudia Muntean îl așterne, ca un voal hermetic, peste volumul ei de proză fantastică: Piatra soarelui (Editura Monitorul Oficial, București, 2024). Aici, semantica se încadrează între polii unei dihotomii sacre; fie că e vorba de coborârea astrului în cadrul mineral, fie de înălțarea pietrei spre pulsul solar, proza Klaudiei Muntean deschide o fereastră către un univers unde granițele nu se sfârșesc.
Continuă să citeștiCăutarea absolutului și povara melancoliei în poezia lui Ionel Simota. Cronică* semnată de Dan Ionescu
https://blog.revistaderecenzii.com
Recenzie apărută în revista „Scrisul Românesc”, Nr. 4 / 2025, pp. 15, 17
De-a lungul vremii, omenirea a fost stăpânită de aspirația către piatra filosofală, mitul transmutării materiei în înțelepciune. În volumul cel mai recent, Pietrele care nu tac (Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2024), Ionel Simota pare să fi descoperit nu una, ci mai multe astfel de pietre, purtătoare de sens și mărturisitoare ale unui adevăr profund. În viziunea lui, piatra nu mai este un simbol al tăcerii imobile, ci o expresie a cunoașterii care se revelează celui capabil să o descifreze.
Continuă să citeștiLișeța, rața și gâsca. Fabulă de Grigore Alexandrescu
https://blog.revistaderecenzii.com
Spun că-n vara trecută o lișeță ș-o rață,
Ai lebedei de baltă consilieri privați,
Supt președința gîștei s-au strîns de dimineață
Pe lac la Cișmegiu; acolo invitați
Erau din înalt ordin a hotărî în sfat
O pricină de stat,
Adică prin dezbateri adînc să chibzuiască
Pentru un pește mare, cu ce sos să-l gătească.
Căci lebăda gîtoasă
Voia să dea o masă;
Mare le fu gîlceava și lungă convorbirea:
Prezidentul le zise: „Fraților senatori!
Să lăsăm chibzuirea,
Pricina, cum să vede, e foarte delicată,
Și dup-a mea părere trebuie amînată:
Veniți mîine în zori.“
Propunerea aceasta cu toți o aplaudară
Și pentru-ntîia oară
Pe gîscă lăudară
Pentru a ei ideie, apoi se risipiră
Și a doua zi iară l-același loc veniră.
Pîn-a doua zi însă știți ce s-a întîmplat?
Fiind vară și soare și o căldură mare,
Peștele s-a stricat
Și racii l-a mîncat.
Cuvintele-aci scrise să nu vă pară glume;
Consiliuri d-acestea vedem destule-n lume,
Și la noi mai ales
Se-ntîmplă foarte des.
(„Reforma“, 18 octombrie 1862)
Continuă să citești