Arhive autor: jonescus

Limbaje creatoare. Cronică* literară semnată de Dan Ionescu

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com

Volumul Solomon Marcus și limba perfectă (Editura Junimea, Iași, 2024) de Cassian Maria Spiridon se structurează în două secțiuni distincte: Arta și știința lui Solomon Marcus și Solomon Marcus și limba perfectă.

În prima parte, autorul urmărește să scoată la lumină variatele aspecte ale operei lui Solomon Marcus, explorând vastitatea și complexitatea contribuțiilor acestuia în multiple domenii. Solomon Marcus a lăsat o amprentă semnificativă nu doar în științele exacte, unde rigoarea și precizia sunt esențiale, dar și în sfera umanistă, abordând cu aceeași minuțiozitate și profunzime domenii precum poezia, filosofia și lingvistica. Această polivalență a gândirii arată capacitatea lui de a conecta lumi aparent disparate și de a construi o punte între matematică și cultură, între logică și artă.

Continuă să citești →

Sărbătorirea  Intrării Domnului în Ierusalim  la Biserica „Sfinții Voievozi” Ploiești. Articol de Elena Trifan

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com

Duminică, 13 aprilie 2025, în toate bisericile ortodoxe din lume a fost sărbătorit unul din cele mai mari evenimente ale creștinătății, „Intrarea Domnului în Ierusalim”, denumit și „Duminica Floriilor”.

După cum se menționează în „Evanghelia” după Ioan (XII, 12-13), „A doua zi, mulțime multă, care venise la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, au luat ramuri de finic,  și au ieșit întru întâmpinarea Lui și strigau: «Osana!, Binecuvântat este cel ce vine  întru numele Domnului », Împăratul lui Israel”. Și Iisus, găsind un asin tânăr, a șezut pe el, precum este scris: «Nu te teme, fiica Sionului! Iată, Împăratul tău vine șezând pe mânzul asinei». Acestea nu le-au înțeles ucenicii Lui la început, dar când S-a preaslăvit Iisus, și-au adus aminte că acestea erau scrise pentru El și că acestea i le-au făcut Lui. Deci da mărturie mulțimea care era cu el când l-a înviat din mormânt pe Lazăr și l-a înviat din morți. De aceea, l-a și întâmpinat mulțimea, pentru că auzise că El a făcut minunea aceasta.”     

Continuă să citești →

Literatura la Craiova – ediție specială dedicată zilei de azi, Joia Mare

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com

🎙 Literatura la Craiova – ediție specială dedicată Joiei Mari
📺 Astăzi, de la ora 16:00, în direct pe TVR Craiova

Într-o atmosferă de reflecție și profunzime spirituală, emisiunea „Literatura la Craiova”, moderată de scriitorul Dan Ionescu, propune o ediție specială, prilejuită de Joia Mare – zi a slujirii, a iertării și a interiorizării.

Invitații acestei ediții sunt:
🔹 Aurora Popescu, psiholog,
🔹 Părintele Nicolae Jinga, teolog și poet.

Continuă să citești →

Obiceiuri și tradiții în Joia Mare. Sinteză de AI

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com

În Joia Mare, ziua a patra din Săptămâna Patimilor, tradiția populară românească este bogată în obiceiuri cu încărcătură simbolică profundă, care reflectă un amestec între elemente religioase creștine și vechi credințe populare. Iată câteva dintre cele mai răspândite obiceiuri și tradiții:

Continuă să citești →

Sotir de Panait Istrati

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com

Trenul se opri în gara Constanța, pe la prânz. Adrian coborî, acoperindu-și urechile cu gulerul paltonului. Afară, viscol cumplit. Strămutări mari și vijelioase de zăpadă, purtate în vârtejuri de crivăț, ca niște nori, măturau cu furie străzile orașului.

Pe ici, pe colo, apărea ca într-un vârtej, se proptea o clipă și dispărea, un biet turc sau alt locuitor dobrogean –cu ilic și cu șalvari– luptând cu vijelia și ținând șalul turbanului strâns înfășurat în jurul capului. Adrian se întorcea uneori și-l privea cu milă: „Cine știe unde s-o fi ducând“.

Continuă să citești →

Informații culturale

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com

* În Joia Mare din Săptămâna Patimilor, Opera Naţională Bucureşti prezintă „Cavalleria Rusticana” (de Pietro Mascagni) şi „Pagliacci” (de Ruggiero Leoncavallo) – ora 18:30

* Teatrul Coquette prezintă, în perioada sărbătorilor pascale, două seri de teatru, pe 17 și 21 aprilie, gândite ca o formă de apropiere, reflecţie şi emoţie împărtăşită

Continuă să citești →

Șoarecele și pisica de Grigore Alexandrescu

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com

desen de AI

Un șoarece de neam, și anume Raton,
Ce fusese crescut su’ pat la pension,
Și care în sfîrșit, după un nobil plan,
Petrecea retirat într-un vechi parmazan,
Întîlni într-o zi pe chir Pisicovici,
Cotoi care avea bun nume-ntre pisici.
Cum că domnul Raton îndată s-a gătit
Se o ia la picior, nu e de îndoit.
Dar smeritul cotoi, cu ochii în pămînt,
Cu capu-ntre urechi, cu un aer de sfînt,
Începu a striga: „De ce fugi, domnul meu?
Nu cumva îți fac rău? Nu cumva te gonesc?
Binele șoricesc cît de mult îl doresc
Și cît îmi ești de scump, o știe Dumnezeu!
Cunosc ce răutăți v-au făcut frații mei,
Și că aveți cuvînt să vă plîngeți de ei;
Dar eu nu sînt cum crezi; căci chiar asupra lor
Veneam să vă slujesc, de vreți un ajutor.
Eu carne nu mănînc; ba încă socotesc,
De va vrea Dumnezeu, să mă călugăresc.“
La ast frumos cuvînt, Raton înduplecat,
Văzînd că Dumnezeu de martur e luat,
Își ceru iertăciuni și-l pofti a veni
Cu neamul șoricesc a se-mprieteni,
Îl duse pe la toți, și îl înfățișă
Ca un prieten bun ce norocul le dă.
Să fi văzut la ei jocuri și veselii!
Căci șoarecii cred mult la fisionomii,
Ș-a acestui străin atîta de cinstit
Nu le înfățișa nimic de bănuit.
Dar într-o zi, cînd toți îi deteră un bal,
După ce refuză și limbi, și cașcaval,
Zicînd că e în post și nu poate mînca,
Pe prietenii săi ceru a-mbrățișa.
Ce fel de-mbrățișări! Ce fel de sărutat!
        Pe cîți gura punea,
        Îndată îi jertfea;
Încît abia doi-trei cu fuga au scăpat.

        Cotoiul cel smerit
        E omul ipocrit.

(Ed. 1838)

Continuă să citești →