Odată cu 14 februarie, românii au parte de o perioadă cumva controversată, percepută în moduri diferite. Doamnele şi domnişoarele consideră zilele de Sf.Valentin, Dragobete, 1 şi 8 martie ca fiind ocazia anuală pentru a primi şi a oferi semne de dragoste şi apreciere.
* Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti sărbătorește miercuri, 15 februarie, Ziua Națională a Culturii printr-o serie de activități cultural – educative desfășurate în filialele din rețea. Ziua Națională a Lecturii este prilej de sărbătoare din anul 2022, având drept scop încurajarea lecturii în rândul populației. Filialele Bibliotecii Metropolitane București organizează ateliere de lectură după cum urmează:
* Dirijorul german Ralf Sochaczewsky este invitatul special al concertului „De la barocul francez la clasicismul austriac” prezentat de la ora 19:00, de Orchestra de Cameră Radio – la Sala Radio. Concertul va fi transmis live pe calea undelor – pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical – și live online, pe site-urile celor două posturi de radio
1710 – S-a născut regele Ludovic al XV-lea al Franței (d. 1774).
1840 – S-a născut Titu Maiorescu, întemeietor al criticii românești moderne, fondatorul Junimii, membru fondator al Societății Academice Române (d. 1917).
Nenorocita privighitoare Cînta-n pădure a ei durere, Natura-ntreagă da ascultare, Tot împrejuru-i era tăcere.
Alții în locu-mi ar descri poate Acele tonuri neimitate, Glasul acela-nmlădiitor, Ce c-o-ntorsură lină, ușoară, Treptat se urcă și se coboară, Plin de simțire, plin de amor.
Eu vă spui numai că despărțirea Și suvenire pline de jale, Că nedreptatea, nelegiuirea Era sujetul cîntării sale.
Un măgar mare ce-o ascultase, Și ca un aspru judecător Capul pleoștise, sau rîdicase Cîte-o ureche,-n semn de favor,
Ieși-nainte să-i dea povață, Și c-o neroadă încredințare: „Am fost — îi zise — aci de față, Dar, zău, nu-mi place a ta cîntare.
Cu toate-acestea, am nădejdi bune, De nu îți pare lucru prea greu, La niște reguli a te supune, Luînd de pildă cîntecul meu.“
Atunci începe cu bucurie Un cîntec jalnic și necioplit, Încît de aspra lui armonie Toată pădurea s-a îngrozit.
Privighitoarea, fără sfială, Zise: „Povața e în zadar; Căci d-aș urma-o, nu e-ndoială Că eu în locu-ți n-aș fi măgar“.
842 – Jurământul de la Strasbourg: promisiunile de alianță făcute în limbile franceză și germană de către Ludovic Germanul, fiul lui Ludovic cel Pios și conducător al Regatului francilor răsăriteni și de către fratele său, Carol cel Pleșuv, conducătorul Regatului francilor occidentali. În afară de alianță, Ludovic și Carol și-au reafirmat opoziția față de împărat, fratele lor mai mare, Lothar.