https://blog.revistaderecenzii.com/
Recent, am aflat de organizarea unei expoziţii de fluturi exotici vii şi am decis să merg, chiar dacă mă aşteptam să fiu încercată de simţămintele pe care le am când vizitez o grădină zoologică sau delfinariu – adică împărţite. Pe de o parte, mă bucur de fericirea copiilor care descoperă un colţ necunoscut lor de natură, iar pe de altă parte simt o imensă milă faţă de vietățile captive.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
* De la ora 17:00, la sediul Muzeului Național al Literaturii Române, din Calea Griviței, nr. 64-66, în Sala „Iosif Naghiu”, va avea loc Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România, moderată de Nicolae Manolescu, președintele U.S.R. Dintre autorii nominalizați, juriul Uniunii Scriitorilor, prezidat de criticul Mircea Mihăieș și compus din Paul Aretzu, Dan Cristea, Andrea H. Hedeș, Ioan Holban, Vasile Spiridon și Răzvan Voncu, va desemna laureații pentru volume apărute în anul editorial 2022. La Gală va participa ca invitat special muzicianul Ion Bogdan Ștefănescu, pentru a oferi câteva momente sonore
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
774 – După înfrângerea longobarzilor, Carol cel Mare s-a proclamat „Rex Francorum et Langobardorum“ („Rege al francilor și longobarzilor”).
1446 – Dieta Ungariei l-a ales pe Iancu de Hunedoara în funcția de guvernator general.
1859 – S-a născut actorul Constantin I. Nottara (d. 1935).
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Sever e aspectul morții. Crepul de doliu face pată, mărginește lumina și întunecă. Noapte și zi, întuneric și lumină, neîmbinate lucruri, eternă vrăjmășie. Și cu toate aceste, funerara urzeală de umbră, neagra îmbrăcăminte ce intră în casă o dată cu moartea nu poate învinge de multe ori ridiculul vieții care lasă urme, nu poate alunga ironia ce se așază la căpătîiul postumului, nu e în stare să biruiască zîmbetul de veselie ce-l resimți in fața anumitor aspecte ale naturei, căci natura, în felul ei, nu e nici tristă, nici veselă, ci așa cum o vede (sic) ochii noștri în anumite momente.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Un vînător în pădure
Văzînd pe urs mîncînd mure,
Pușca la dînsul întinse,
Dar bine nu i să prinse;
https://blog.revistaderecenzii.com/
O candelă subțire sub bolta cea înaltă
Lumină peste regii cei dacici laolaltă,
Cari tăiați în marmur cu steme și hlamide
Se înșirau în sală sub negrele firide,
Iar colo-n fruntea salei e-un tron acoperit
C-un negru văl de jale, căci Sarmis a murit.
Iar chipu-i cel din urmă în lungul șir de regi
Sub vălu-i ca pe-o umbră, abia îl înțelegi.
Deodată crâșcă fierul în dosu-unei firide.
A unei tainiți scunde intrare se deschide,
De sub o mantă lungă se-ntinde-o albă mână,
Ce ține o făclie aprinsă de rășină,
Care îi bate-n față și-i luminează chipul…
Pe-un stâlp tăiat, orlogiul își picură nisipul.
Brigbelu ce cu Sarmis e frate mic de-a gemeni
Ca umbra cu ființa sunt amândoi asemeni
Încet înaintează, făclia și-o ridică
Ș-urechea ațiind-o el asculta: „Nimică!
Un ceas mai am, și iată că voi ajunge-n fine
Atât de sus în lumea creată pentru bine.
Creată pentru bine ne spun cărțile vechi,
De mii de ani ne sună legenda în urechi…
Și am văzut virtutea găsind a ei răsplată,
Ce nu numai de oameni de zei e-nvidiată,
Răsplată prea frumoasă: un giulgi și patru scânduri.
De când văzui aceasta, am stat mereu pe gânduri:
Să-mi stâmpăr lăcomia? Pe lângă dulci izvoară
Să trec murind de sete pentru-o așa comoară?
