Valea se strimta mereu. Dealurile se apropiau, creșteau, își îndreptau șalele înverzite de păduri, clătinându-se agale ca niște uriași bătrâni ce înfruntă bătrânețea. Someșul fugea printre picioarele lor, rostogolindu-se peste bolovanii din cale, mugind parcă l-ar fi alungat o arătare spăimântătoare.
Furtișagurile litterarii ale lui Cocovei Moretto sau vicleniile lui Scapin traduse-n spaniolește de Signorul Don Lopez de PoeticalesMotto: Es muss auch solche Käutze geben. Istorie ciudată! Timpii se iau de păr și se trag îndărăt! Trecutul e viitor și viitorul e trecut. Anul 15… a furat pe anul 1870 într-un mod oribil și cu precauțiunea viclenește zâmbitoare cum că n-are să fie recunoscut. Odată… în timpi mai… în anul 1870 trăia în România un scriitor care se ocupa din principiu și meserie cu chir Cocoveiu, întunecoasă bufniță ce cutreiera tribunalele României, care-n loc de cocoveau! îngâna încet și printre dinți vorba: Considerând!… Acest autor de caraghioslâcuri, moldovenește de mascarade, s-apucă-ntr-o bună dimineață sau într-o bună seară sau într-una din zile (căci două nu i-ar fi trebuit genialei Lopăți) să scrie-n românește o comedie: Viclenie și amor, în trei acte, cu boschet și cu ascunzători secrete și tainice totodată, și în versuri neversificate. În anul 15… post Christum natum trăiește și un autor spaniol, Moretto, și scrie și acela o comedie cu titlul Dona Diana, adică… lotrul de el! schimba pe Elena lui chir Cocoveiu în Diana și din România transpune scena tumna-n Spania. Ei, drăcia dracului! Ș-apoi neci nu spune chir Moretto c-a tradus-o de pe moldovenie pe spaniolie. I-am trimis lui Moretto o depeșăîn regiunile cerești, ca altă dată de va îndrăzni să copieze în anul… o comedie scrisă românește în anul 1870, să aibă cel puțin precauțiunea ca să puie pe doșcă: tălmăcită de pe moldovenie în anul cutare da’ nu așa!…
În anul 60 i.en., Cezar a aplanat conflictele dintre magnatul Crassus şi generalul Pompei, propuand o coaliţie triumvirala în care toţi cei trei să conducă Republica drept consuli. Pentru a menţine alianţa întărită cu Pompei, i-a oferit mâna fiicei sale, Iulia. Cezar a câştigat mandatul de 5 ani de guvernator în trei provincii:Gallia Cisalpină, Gallia Transalpina şi Illyria. În Franţa de azi avea să înceapă ascensiunea să în luptele cu hoardele “barbare”.
Câmpurile și plăcerea de a le cultiva încântă inimile.
Poruncește ca taurii îmblânziți să supună gâturile jugului,
ca plugul să rănească adânc ogorul dur.
Acoperă cu pământ semințele cerealelor:
acestea țarina ți le înapoiază cu multă dobândă.
Privește ramurile pomilor, îndoite de greutate;
pomul poartă, cu dificultate, povara care a rodit.
Privește râurile care dispar, într-un murmur plăcut;
Privește oile păscând o iarbă fertilă.
Iată și căprițele: ele atacă peretele din râpa stâncoasă
și bolovanii porniți;
deja se vor întoarce (căprițele, n.m.), cu ugerele pline, la iezii lor.
Păstorul intonează cântece dintr-un flaut neregulat (nai, n.m.)
și nu lipsesc câinii însoțitori, o gloată zeloasă.
Într-o parte, alte înalte păduri răsună de tunete
și bivolița se tânguiește că lipsește vițelul ei.
Ce să mai spun, când roiurile (de albine, n.m.) fug de fumurile puse dedesubt,
ca să iei din știubei (stupi, n.m.) mierea de care este plin.
Toamna dă poame și vara este frumoasă pentru recolte,
primăvara furnizează flori,
iarna este despovărată de foc (de caniculă, n.m.).
Țăranul culege strugurele copt în toamnă
și musturile curg sub talpa goală,
în anumite timpuri, strânge ierburile retezate (fânețele, n.m.)
și curăță cu un pieptene rar (greblă, n.m.) ogorul tuns.
Însuți poți pune, în grădinile udate, o plantă;
însuți poți dirija undele unui izvor.
Va fi venit vremea altoirii: fă creanga să primească
ramul nou
și pomul va sta blând printre străini.
De la un timp, sufletul a prins să se încânte de aceste îndeletniciri
și Amor l-a părăsit, cu aripile zdrențuite.
Nici nu mai ştiu exact cum şi când a apărut prima dată „Inutilul” la noi acasă. Un cotoi adult gri, banal, cu o coadă subţire ca o săbiuţă – asta m-a şi frapat la el, coada lui subţire şi ascuţită, cu foarte puţină blană (probabil fusese rasă)… Nu am aflat nici acum de unde a venit, cum se numeşte sau al cui este, cert este doar că odată ajuns la noi, nu a mai plecat. A stat zi şi noapte trist lângă uşa de la intrare, până ne-a convins să îl lăsăm în casă. Întâi ca să mănânce, apoi ca să se odihnească, apoi ca să doarmă liniştit, într-un colţ, după pofta inimii. Cred că a trecut un an de când pisoiul ăsta ne-a adoptat, timp în care nu s-a schimbat deloc, doar coada arată acum ok – în rest, el este la fel de anonim, liniştit, fără pretenţii. Stă cuminte acolo unde i se permite, nu deranjează, nu miaună, nu se manifestă decât când cere mâncare sau vrea să iasă afară. Cumva în glumă am ajuns să îl numim „Inutilul” pentru că animalul ăsta chiar nu face nimic – nici măcar nu enervează – doar mănâncă şi doarme. Culmea, nu face nici rele: nu lasă păr prin casă (are o blană foarte scurtă), nu are purici, nu trage cu ghearele de covor sau de mobilă, nu aleargă, nu protestează când ceva nu îi convine – pur si simplu acceptă liniştit tot ceea ce vine de la noi.
Atena: Oraşul Timişoara a preluat prestigiosul titlu de Capitală Europeană a Culturii în 2023, alături de oraşele Elefsina (Grecia) şi Veszprém (Ungaria), conform unui comunicat al Comisiei Europene. Aceste trei oraşe se alătură celor peste 60 de oraşe care au primit acest titlu în anii precedenţi, atât din întreaga UE, cât şi din afara acesteia. Pe parcursul anului 2023, noile Capitale Europene ale Culturii vor marca deţinerea acestui titlu prin numeroase evenimente, expoziţii şi spectacole.Pentru a marca această ocazie, pe 9 ianuarie, vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas va participa la un eveniment de predare a titlului la Muzeul Acropole din Atena, în cadrul căruia se va citi o declaraţie scrisă de comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel. Evenimentul va constitui, de asemenea, o ocazie de a sărbători capitalele culturii din 2022, oraşele Esch-sur-Alzette (Luxemburg), Kaunas (Lituania) şi Novi Sad (Serbia).
Era micuță, și albă, și gingașă, și blândă… Buzele ei zâmbeau mereu, mereu, dar zâmbetul îi părea adumbrit de o melancolie stranie, care-i lăcrima veșnic în ochii albaștri, gânditori. Șapte ani n-am observat tristețea sufletului ei! N-am vrut, sau n-am putut? Nu știu… Când am descoperit-o, însă, era prea târziu. Până atunci parcă umblasem cu ochii închiși, orbiți sau îmbătați de fericire… Fericire! Fericire! Cumplită e uneori îmbrățișarea fericirii!
Noi amândoi avem același dascăl, Școlari suntem aceleiași păreri… Unitul gând oricine recunoască-l. Ce știi tu azi, eu am știut de ieri. De-aceleași lucruri plângem noi și râdem… Non idem est si duo dicunt idem.
– Ciudad de Mexico: Președintele mexican Andres Manuel Lopez Obrador îi primește pe omologul său american Joe Biden și pe premierul canadian Justin Trudeau, în cadrul Summitului liderilor din America de Nord (9 – 10 ian.)