Mihai Eminescu: Din periodice/Din Timpul, februarie 1879

https://blog.revistaderecenzii.com/

Mașinele mânate de-o putere elementară, ba chiar acele puse în mișcare de puterea omenească numai, posedă o parte foarte esențială fără de care mașina ar lucra lipsită de orice regulă, ar deveni incalculabilă în privirea repejunii cu care se mișcă, și-ar toci toate părțile și peste puțin s-ar face netrebuincioasă. Deși această parte nu pare esențială la prima vedere, deși ea nici produce putere, nici îndeplinește o muncă, totuși fără de dânsa mașina ar fi de o regretabilă imperfecțiune și de puțin folos. Această parte a mecanismului se numește regulator. Ceasornicele ar merge fără de socoteală și rost de n-ar avea pendula, mașina cu vapor ar plezni sau ar sta pe loc fără regulatorul centrifugal.

Continuă să citești

Mihai Eminescu: Din periodice/Din Timpul, ianuarie 1879

https://blog.revistaderecenzii.com/

[5 ianuarie 1879]

Nu știm de unde și până unde partidul conservator din țară a ajuns să aibă onoarea de-a fi numit reacționar. Spunem onoarea tocmai pentru că ceea ce se numește reacțiune în alte țări e atât de departe la noi și pentru că elementele unei reacțiuni lipsesc — din nefericire — atât de mult, încât putem privi această stafie cu ochii reci ai unor judecători și să vedem întâi dacă are vro realitate, al doilea dacă, existând într-adevăr, ar fi un rău pentru dezvoltarea nației românești și al treilea dacă, stinsă fiind, ar mai putea fi renviată.

Continuă să citești

Mihai Eminescu: Din periodice/Din Timpul, noiembrie-decembrie 1878

https://blog.revistaderecenzii.com/

O CURIOZITATE

[5 noiembrie 1878]

Primim din Vaslui următoarea foarte minunată telegramă:Ziarului „Timpul“.Niște indivizi; unii paraponisiți, alții fără greutate socială, a atribuit d-lui prefect Holban niște infame calomnii. Subsemnații cetățeni indignați dezmințim că faptul atribuit d-lui Holban prin ziarele „Steaua României“ și „Timpul“ sunt pure invențiuni demne numai de calomniatori, lucru constatat de însuși procurorul.Rugăm pe înaltul guvern și pe oamenii de onoare a nu mai da crezământ acestor infami calomniatori:Iorgu Papafil; Iancu, advocat; Ion, proprietar; Pavel Gorgas; Ion Racoviță, proprietar mare; Gh. Mironescu, advocat; Inginer Vincler; Mirea N. Florescu; C. Florescu; Părcălabul D. Fruiu; Vasile Pamfil; D. Vasiliu; G. Pușcașul; Ilie Maglianu; I. Botez; G. Bălănescu; V. Bușilă; G. Chrisoscoleu; M. Radovici; D. Selveanu; Ion G. Popescu; N.A. Bercan și Ion Gheorghiu.

Continuă să citești

TVR transmite în direct Campionatul Mondial de Atletism, SUA, 2022. Articol de Bianca Dinescu

https://blog.revistaderecenzii.com/

Sportivii români

TVR transmite în direct Campionatul Mondial de Atletism, SUA, 2022

Opt atleţi români participă, în perioada 15-24 iulie, la una dintre cele mai importante competiţii sportive din lume. TVR deţine drepturile TV în România şi Republica Moldova pentru ediţia cu numărul 18 a Mondialului de Atletism.

Continuă să citești

Mihai Eminescu: Din periodice/Din Timpul, septembrie-octombrie 1878

https://blog.revistaderecenzii.com/

[2 septembrie 1878]

Nu ne pare bine că suntem atrași pe terenul teoriilor elementare ale vieții statului, căci discuțiuni asupra unor asemenea materii dovedesc totdauna nematuritatea politică a celor ce le pun pe tapet. Politicește nematur e oricine susține adevărul absolut al unor teorii aplicabile la viața statului, căci acele teorii, departe de a fi absolut adevărate, nu sunt decât rezultatul, cristalizațiunea, formula matematică oarecum a unei stări certe a societății, care stare iarăși e condiționată prin o mulțime de factori economici, climatici, etnologici ș.a.m.d.

Continuă să citești

Plecarea Vlaşinilor, cu Emanoil Petruţ, la TVR1

https://blog.revistaderecenzii.com/

Seria filmelor româneşti continuă sâmbătă, 16 iulie, de la ora 21.00, la TVR1 cu drama istorică „Plecarea Vlaşinilor”.

Drama istorică „Plecarea Vlaşinilor” (România, 1982), în regia lui Mircea Drăgan, ecranizare a romanului omonim scris de Ioana Postelnicu, surprinde un moment dramatic, petrecut la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în Transilvania guvernată de habsburgi. Printr-un ordin al împărătesei Maria Tereza, optsprezece munţi transilvani sunt trecuţi în stăpânirea austro-ungară, iar obştea satului este desfiinţată.

Continuă să citești

Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul. Recenzie de George Topîrceanu

https://blog.revistaderecenzii.com/

Sufletul femeii e o enigmă; femeia e un sfinx, o șaradă — spun adoratorii ei fervenți, care se cred totuși misogini.

Această concepție, datorită misticismului erotic al vremii, a intrat cu timpul în rândul adevărurilor curente.

Psihologii și romancierii au încercat s-o documenteze la infinit, poeții „anormali” au pus-o în versuri și i-au exagerat conținutul. Iar femeia a acceptat-o cu grație…

Continuă să citești