Criticilor zmei
– Naiv, credeam – până mai ieri,
Posterității Carte, dacă lași,
Te laudă confrații condeieri…
– Aș…, Invidia-i cucută, la breslași!
Criticilor zmei
– Naiv, credeam – până mai ieri,
Posterității Carte, dacă lași,
Te laudă confrații condeieri…
– Aș…, Invidia-i cucută, la breslași!
Ecoul strămoşilor
Era înainte de alegerile prezidențiale din 1995. Toată vara, Ion Deleanu fusese presat de soţie şi soacră să ajungă la biserica mănăstirii din apropiere, unde ar fi un preot bătrân şi tare înţelept. În ultimul timp, era foarte bolnav şi nici nu mai participa la toate slujbele, ci doar la cele ocazionate de momentele pe care le aprecia ca foarte importante. Lumea începuse a se gândi că părintele avea să treacă la cele veşnice curând şi „vai, ce-o să ne facem !”.
DOINĂ
Frunzuleană ş’o cicoare,
Când ajung de-o sărbătoare
Toţi se îmbracă şi se duc
Numai eu rămân şi plâng.
– Nicicând și nimănui eu nu i-am ținut partea…
Pe cel care, parșiv, se poartă ca un lotru,
– De fapt, în clipa în care noi credem în viaţă fără de sfârşit, care ne însufleţeşte şi ne înconjoară, adică în natura însăşi ce ne ţine-n poala ei şi ne primeşte după ce adormim, nu poate fi pentru om o soartă mai frumoasă decât să se jertfească pentru ceilalţi – într-un fel sau altul – după cum îi e şi meseria. Totul e să dai de o scară spre cer şi să smulgi de acolo ceva mai multă lumină pentru ai tăi…

*Fragment din romanul Coroana oțetarului
Deşi, calendaristic, vara trecuse şi începuseră să apară semnele toamnei, pe timpul zilei căldura continua să fie înăbuşitoare.
În faţa secţiei de învăţământ raionale, veniseră încă de dimineaţă câteva zeci de învăţători şi profesori de toate vârstele, cu speranţa că vor obţine repartiţie la o şcoală cât mai apropiată de Oraş, după cum sperau cei mai mulţi, sau cât mai apropiată de domiciliu, după cum sperau câţiva. Posturi se găseau din plin, aflându-ne în perioada când fuseseră înfiinţate multe şcoli elementare la sate. De aceea, mulţi tineri, în special absolvenţi de liceu care nu reuşiseră la facultăţi, sperau să prindă un post pentru a nu pierde timpul în van.
La o cană de slove parfumate
Suntem cum ne scris-a să ne fie…
Toamna, cu Fănuș, ne închinarăm …chinul:
Nesocotitul Simbol ZERO
Un Bou – fals botezat blândă Vită,
Cum îl îndemni să țină Drumul drept –
Generalul Gheorghe Firon Zarioiu a cunoscut rigorile carierei şi ale întregii ierarhii militare, parcurgând-o de la gradul de soldat la cel de general de flotilă aeriană, timp de patru decenii, când a fost o prezenţă activă în domeniul aviaţiei şi al aeronauticii, ba chiar continuă să se manifeste în rândul colegilor mai tineri care se bucură de sprijinul, îndemnul şi aprecierea lui.