Născut la 7 iunie 1886 într-o veche familie oltenească ce şi-a interferat adesea destinul cu istoria devenirii şi afirmării naţiunii române şi a fertilizat-o cu contribuţii ilustre în ştiinţă, tehnică, economie, artă, literatură, diplomaţie şi pe câmpul de luptă, Henri Coandă (1886-1972) a păstrat toată viţa amintirea înaintaşilor, s-a considerat produsul lor şi al meleagurilor pe care s-au succedat generaţiile Coandă şi ale căror efluvii le-a purtat cu sine pretutindeni. Totodată, putem afirma că Henri Coandă reprezintă chintesenţa Familiei Coandă şi întruchipează spiritul creator românesc pe care l-a înnobilat cu umanismul său şi personalitatea sa enciclopedică, făcând ca numele de român să dobândească în epocă noi dimensiuni, în relaţie directă cu polivalenţa şi monumentala creaţie a savantului.
