Rolul comunicării în ameliorarea anxietăţii şi depresiei la adolescenţi

Prof. consilier Mircea-Florian Ruicu, C.T.A.M. „C. Brâncuşi” Craiova

1. Delimitări conceptuale

În literatura de specialitate, stările de anxietate şi depresie, în calitate de stări atât psihologice cât şi fiziologice, denotă o serie de componente de tip somatic, emoţional, cognitiv şi – cel mai important – comportamental. Termenul de anxietate este de origine latină, provenind de la „anxius” („neliniştit”, „preocupat”, „tulburat”). Indiferent dacă este însoţită de stări fiziologice de stres (eng. „stress” – incapacitatea organismului de a răspunde adecvat la ameninţări de tip emoţional sau fizic), anxietatea îi poate induce individului sentimente de frică, îngrijorare, panică şi chiar groază.

Continuă să citești →

SFATURI UTILE ŞI STRATEGII ÎN VEDEREA MOTIVARII ŞCOLARE A ELEVILOR ÎN FAMILIE

de Prof. consilier şcolar Mircea-Florian Ruicu,

C.T.A.M. „Constantin Brâncuşi”, Craiova

1. Consideraţii generale

Ne convine sau nu, motivaţia reprezintă un aspect psihologic hotărâtor mai ales în asigurarea unui mediu propice învăţării la clasă şi a unor rezultate şcolare dezirabile.

Din puctul de vedere al psihologiei, MOTIVAŢIA reprezintă ansamblul factorilor care pot determina individul să acţioneze într-un anumit fel sau să adopte o conduită anume şi totodată elementul energetic care susţine o acţiune sau o conduită.

Continuă să citești →

COPIII DE AZI ŞI STILUL DE VIAŢĂ SĂNĂTOS

*material informativ*

Prof. consilier Mircea Florian Ruicu,

C.T.A.M. „C. Brâncuşi” Craiova

Este îngrijorător faptul că în ultimul timp educaţia tinerilor privind un stil de viaţă sănătos este tot mai precară. Dar, înainte de a analiza problematica mai în profunzime, trebuie să lămurim câţiva termeni. Aşadar, nu trebuie să confundăm stilul de viaţă cu modul de viaţă, al doilea concept fiind mult mai larg şi mai complex decât primul.

Continuă să citești →

DEZVOLTAREA INTELIGENŢEI EMOŢIONALE

Prof. consilier C.T.A.M. “C Brâncuşi” Craiova, Mircea Florian Ruicu

         Specialiştii au arătat în nenumărate rânduri, mai ales în ultimele decenii, că o inteligenţă emoţională poate atrage după sine o dezvoltare personal şi reprezintă cheia succesului în viaţă pentru individual uman. Deşi pare dificil la prima vedere, de noi depinde să ne cultivăm inteligenţa emoţională şi avem şi resursele pentru a întreprinde acest lucru. Cu cât ne vom cunoaşte mai bine propria inteligenţă emoţională, cu atât ne vom putea cunoaşte mai bine pe noi înşine, ceea ce reprezintă garanţia unor bune relaţii cu ceilalţi din jur. Autocunoaşterea şi contactul cu noi înşine din perspective dezvoltării emoţionale presupun următoarele imperative:

• Cunoaşte-ţi propriile emoţii – identifică-le, denumeşte-le, trăieşte-le, acceptă-le aşa cum sunt!

Continuă să citești →

RAPORT DE CERCETARE – TRAFICUL DE FIINŢE UMANE

Prof. consilier Mircea Florian Ruicu

În perioada 08.11.2010 – 12.11.2010, la nivelul claselor a IX-a, s-a efectuat o cercetare sociologică privind percepţia asupra prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane. Chestionarul s-a aplicat pe un eşantion preferenţial de 25 de elevi, în vârstă de 15-16 ani, din care 72% au fost fete şi 28% băieţi.

Cu privire la natura traficului de fiinţe umane, respondenţii au afirmat:

Continuă să citești →

COMUNICAREA ÎN ŞCOALĂ – FACTOR AL SUCCESULUI SAU AL INSUCCESULUI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

de MIRCEA FLORIAN RUICU

C.T.A.M. „C. BRÂNCUŞI”

La nivelul clasei de elevi este cert că nu putem să nu concepem existenţa unui sistem relaţional, în cadrul căruia există multiple interacţiuni extrem de diverse, între care un loc important e ocupat de interacţiunile de tip comunicaţional. Procesul de învăţământ, aşa cum am văzut şi cu alte ocazii, nu poate fi rupt de procesul de comunicare. Reuşita şcolară, de care se face atât caz în prezent – şi pe bună dreptate, fiind finalitatea instruirii şcolare – depinde esenţialmente de modul cum se face comunicarea la clasă, de la profesor la elev, de la elev la profesor, de la elev la elev şi chiar de la profesor la profesor, dacă avem de a face, de pildă, cu o activitate de interasistenţă la orele de curs, sau de colaborare între clase în vederea realizării unei activităţi de interes comun.

Continuă să citești →