Corina Tarniţa: “Matematica are o frumuseţe perfectă. Lumea reală are o frumuseţe imperfectă”, de Mirela Teodorescu

corina2

Despre omul de ştiinţă, Corina Tarniţă am mai scris şi voi scrie întotdeauna cu mare placere şi mândrie. Pe lângă faptul că este de o inteligenţă sclipitoare, de o frumuseţe desăvârşită şi o modestie copleşitoare, calităţi dobândite de la parinţi şi perfecţionate pe parcursul timpului, recunoaşte şi promovează calitatea şcolii româneşti cu mândrie.

Continuă să citești

DEZVOLTAREA INTELIGENŢEI EMOŢIONALE, de Mircea Florian Ruicu

descărcare

DEZVOLTAREA INTELIGENŢEI EMOŢIONALE

Prof. consilier C.T.A.M. “C Brâncuşi” Craiova, Mircea Florian Ruicu

 

         Specialiştii au arătat în nenumărate rânduri, mai ales în ultimele decenii, că o inteligenţă emoţională poate atrage după sine o dezvoltare personal şi reprezintă cheia succesului în viaţă pentru individual uman. Deşi pare dificil la prima vedere, de noi depinde să ne cultivăm inteligenţa emoţională şi avem şi resursele pentru a întreprinde acest lucru. Cu cât ne vom cunoaşte mai bine propria inteligenţă emoţională, cu atât ne vom putea cunoaşte mai bine pe noi înşine, ceea ce reprezintă garanţia unor bune relaţii cu ceilalţi din jur. Autocunoaşterea şi contactul cu noi înşine din perspective dezvoltării emoţionale presupun următoarele imperative:

  • Cunoaşte-ţi propriile emoţii – identifică-le, denumeşte-le, trăieşte-le, acceptă-le aşa cum sunt!

Continuă să citești

Prof. consilier Mircea Florian Ruicu: RAPORT DE CERCETARE – TRAFICUL DE FIINŢE UMANE

images

RAPORT DE CERCETARE – TRAFICUL DE FIINŢE UMANE

Prof. consilier Mircea Florian Ruicu

 

În perioada 08.11.2010 – 12.11.2010, la nivelul claselor a IX-a, s-a efectuat o cercetare sociologică privind percepţia asupra prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane. Chestionarul s-a aplicat pe un eşantion preferenţial de 25 de elevi, în vârstă de 15-16 ani, din care 72% au fost fete şi 28% băieţi.

Cu privire la natura traficului de fiinţe umane, respondenţii au afirmat:

Continuă să citești

MIRCEA FLORIAN RUICU: COMUNICAREA ÎN ŞCOALĂ – FACTOR AL SUCCESULUI SAU AL INSUCCESULUI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

images

COMUNICAREA ÎN ŞCOALĂ – FACTOR AL SUCCESULUI SAU AL INSUCCESULUI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

de MIRCEA FLORIAN RUICU

C.T.A.M. „C. BRÂNCUŞI”

 

La nivelul clasei de elevi este cert că nu putem să nu concepem existenţa unui sistem relaţional, în cadrul căruia există multiple interacţiuni extrem de diverse, între care un loc important e ocupat de interacţiunile de tip comunicaţional. Procesul de învăţământ, aşa cum am văzut şi cu alte ocazii, nu poate fi rupt de procesul de comunicare. Reuşita şcolară, de care se face atât caz în prezent – şi pe bună dreptate, fiind finalitatea instruirii şcolare – depinde esenţialmente de modul cum se face comunicarea la clasă, de la profesor la elev, de la elev la profesor, de la elev la elev şi chiar de la profesor la profesor, dacă avem de a face, de pildă, cu o activitate de interasistenţă la orele de curs, sau de colaborare între clase în vederea realizării unei activităţi de interes comun.

Continuă să citești

ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului

marin-preda-morometii-vol-i-editia-princeps-1955-2539
Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului
 
În anul 1970 am făcut o vizită la Siliştea-Gumeşti la îndemnurile profesorilor Ion Rotaru şi Alexandru Piru pentru a face o lucrare de licenţă despre Realitate şi ficţiune în romanul Moromeţii. Pe atunci trăiau multe din personajele romanului: Catrina Moromete, Ilinca, Alboaica,Ţugurlan, Polina, Birică, Iorga Grigore, coleg de şcoală cu autorul, Bălosu, notarul Preda Oprescu, Zdroncan, Din Vasilescu, sculptorul ţăran, Florea Gheorghe, Aristide, Marin al Mariei lui Usturoi, Matei Dimir, Fane-Marin Bâznae, Valache, Albei, Siţa, Popa Andrei, Vasile Boţoghină, faimoasa Guica.

Continuă să citești

Luiza Bițînă: Puterea de a ierta iubind…

image

Luiza Bițînă: Puterea de a ierta iubind…

“Nu există iubire fără iertare și nu există iertare fără iubire.”

Ce sunt iubirea și iertarea? Sunt căi ce au o singură destinație: fericirea, dar care necesită să fie parcurse în nenumărate rânduri pentru a atinge pe deplin împlinirea și liniștea sufletească. Mai mereu suntem tentați să alegem calea mai ușoară, aceea de a crea bariere între noi și cei care ne-au lezat, cel mai probabil de teamă să nu fim dezamăgiți din nou. Aici intervine părerea de rău, sentiment specific ființei umane, care se preschimbă în speranță, toate acestea fiind diverse forme pe care le îmbracă iubirea.

Continuă să citești

Mirela Teodorescu: Barierele minţii. Trăieşti cum gândeşti

images

Mirela Teodorescu: Barierele minţii. Trăieşti cum gândeşti

În viaţa de zi cu zi sunt situaţii când ne plafonam, când nu ne iese ceea ce ne dorim, când drumurile sunt încurcate, când nu putem performa ceea ce ne dorim, când nu putem ajunge la nivelul la care ne dorim.

Cum putem identifica motivele, cauzele pentru care nu ne mişcăm in direcţia dorită?

Cum să găseşti ideile prin care să te muţi din locul, starea în care eşti şi să ajungi la starea, locul în care îţi doreşti să fii?

Diagnoza stării pleacă de la două elemente de bază care te conduc în viaţă:

Continuă să citești

Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga

descărcare (1)
Din iubirile lui Octavian Goga
Pe 7 mai 2015 se împlinesc 77 de ani de la moartea lui Octavian Goga, prilej de a  ne aduce aminte cu nostalgie de “poetul pătimirii noastre”.
Era o splendidă lună de primăvară. Începutul lunii mai 1938. Poetul, care se întorsese de curând din străinătate, împreună cu soferul pleacă  cu maşina de la Bucureşti la Ciucea. Pe 4 mai poetul este în mare vervă, avea o buna dispozitie şi o sănătate de invidiat. Spre prânzul acelei zile fatidice a plecat împreuna cu Alexandru Hodos la Cluj să ia masa cu prietenul lor comun, avocatul Laurian Gabor. La întoarcere pe la orele 17, poetul era foarte vesel, interesându-se de masa pentru a doua zi, când trebuia să sosească într-o vizită un principe de Bourbon. Pe când însoţitorul său vorbea la telefon cu staţiunea piscicolă Poeni, de la care trebuia sa ia nişte păstrăvi pentru masă, a auzit din salonul vecin o chemare insistenta şi neobişnuită.

Continuă să citești