IOAN CONSTANTIN DIMA; ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasive Logistical Negotiation,
Semnalăm apariţia în 2012, la o editură prestigioasă: Saarbrucken, LAP Academic Publishing, a cărţii Persuasion Elements Used in Logistical Negotiation: Persuasive Logistical Negotiation, semnată de profesorii Ioan Constantin Dima, Ştefan Vlăduţescu.
Cartea impune conceptul de negocere logistică persuasivă.
de Dan Ionescu
Ştefan Vlăduţescu: Compendiu de comunicare jurnalistică negativă
de Mirela Teodorescu
Revoluţia tehnologică a “adus” audio-vizualul, iar statul dispune de acordarea frecvenţelor de emisie. În Statele Unite ale Americii, in 1927, “The Radio Act” (legea radiodifuziunii) elaborată de Comisia Federală de Radio porneşte de la premisa că “frecvenţele aparţin tuturor” şi, ca urmare, “acestea nu pot deveni proprietatea unor indivizi şi toţi oamenii trebuie să beneficieze de avantajele oferite de aceste industrii”. Joseph Pulitzer a creat, la inceputul secolului XX, primul curs de jurnalistică în cadrul Universităţii Columbia din New York. Pulitzer susţine că: “Numai un înalt ideal şi o preocupare scrupuloasă de a acţiona corect, numai cunoaşterea exacta a problemelor în discuţie şi o conştiinţă sinceră a răspunderii morale pot salva jurnalismul de aservirea la interesele oamenilor de afaceri şi de la satisfacerea unor scopuri egoiste, opuse binelui public”. Astfel, experienţele dramatice trăite de omenire în secolul trecut au dus la definirea principiilor pe ideea responsabilităţii sociale a jurnalistului, principii concretizate în coduri profesionale cu caracter naţional şi internaţional.
Editura RAFET şi Asociaţia ,, Renaşterea Râmniceană’’
organizează
FESTIVALUL-CONCURS INTERNAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ
„TITEL CONSTANTINESCU” REGULAMENT
CONCURS DE VOLUME
Festivalul internaţional de Creaţie Literară “TITEL CONSTANTINESCU”, ediţia a VI-a, îşi propune sprijinirea creatorilor literari din România şi din diaspora. Concursul de literatură cuprinde mai multe genuri literare, la care concurenţii pot lua parte (poezie, proză scurtă, eseu, teatru, critică, traducere).
Cronică la Antologia a şaptea paradoxistă
de Elena Adriana Răducan
Seventh International Anthology on Paradoxism, apărută în 2012, editor Florentin Smarandache, poate fi considerată un triumf al paradoxismului, locul metaforelor fiind luat de antiteze şi oximoroni. Cartea cuprinde şase capitole, titlurile fiind sugestive. În cele 222 de pagini, dedicate paradoxismului, cititorul râde sau meditează, cugetul său stând mereu sub semnul unei anume filozofii. Capitol I „DESPRE PARADOXISM” aduce în atenţia cititorului un fermecător şi expresiv fragment de dialog între Florentin Smarandache şi Tudor Păroiu, privind „Filozofia modernă şi paradoxismul”, „Neutrosofia ca reflectare a realităţii neconvenţionale”. Plăcerea de a descoperi frumuseţea dialogului revine lectorului, dator să descopere sensuri noi şi simultan paradoxul. Tot în primul capitol aflăm o interesantă cronică a celei de-a şasea ediţii a Antologiei paradoxiste, semnată de Marinela Preoteasa, de unde reţinem următoarea idee:
Petre Ciobanu: Minotaurul şi floarea de crin
de Dan Ionescu
The article refers at the book Petre Ciobanu, Minotaurul şi floarea de crin (Craiova, Editura Ramuri).
Volumul Minotaurul şi floarea de crin al lui Petre Ciobanu, include cronici de carte pe care autorul le-a publicat în diverse reviste. Titlul, de rezonanţă mitică, face aluzie la specificul elementar al criticii literare, de a se deduce pe sine din miezul textului relevat.
Alina Ţenescu: „Comunicare, sens, discurs”
de Ştefan Vlăduţescu
La debutul său editorial, cadrul universitar Alina Ţenescu ne reţine atenţia cu o lucrare temeinică, riguroasă şi de o remarcabilă acurateţe ideatică („Comunicare, sens, discurs”, Craiova, Editura Universitaria, 2009). Structurat pe şase piloni, studiul se situează în domeniul ştiinţelor comunicării, mai exact, în acela al comunicologiei (cu un termen al lui J.A. DeVito din „Communicology”, New-York, Harper and Row, 1982). Convergenţa zetetică (de investigare) se realizează pe o platformă din zona comunicării. Fiecare capitol porneşte de la comunicare şi se înapoiază autoreflexiv asupra ei, păstrând permanentă în background raportarea la „relaţia comunicare-sens-discurs”.
Adevărata tăcere vorbeşte
de Ştefan Vlăduţescu
Se poate să nu se spună nimic şi să se considere aceasta drept o tăcere. A nu spune nimic nu reprezintă o tăcere decât când acest lucru se constituie ca un act de răspuns la o necesitate de a spune ceva. A nu spune nimic capătă valoare de tăcere doar în măsura în care ar fi ceva de spus. Cu alte cuvinte, tăcerea vorbeşte. În mod normal, ordinea comunicaţională ne obligă să tăcem sau să spunem ceva mai mult decât tăcerea. A nu face diferenţa între o tăcere („semnificativă”) şi o linişte arată o inaptitudine în gestionarea comunicării.
LANSARE DE CARTE
Daniela Gifu
PĂCATUL NELINIŞTII
Editura EIKON – 2012
Marţi, 5 februarie, cu începere de la ora 17, la Centrul de dezbateri socio-politice şi culturale „Emil Dandea” din Târgu-Mureş, Piaţa Trandafirilor nr. 5, va avea loc lansarea volumului bilingv PĂCATUL NELINIŞTII / LE PÉCHÉ DE L’INQUIÉTUDE de Daniela Gifu.
Ioan Barbu: Reportajul astăzi
de Dan Ionescu
Un oraș pe lună și Îmblânzitorii de ape sunt cele mai recente cărți semnate de Ioan Barbu. Ambele au văzut lumina tiparului în 2012, la Editura Antim Ivireanul din Râmnicu Vâlcea.
În Cuvânt înainte la Îmblânzitorii de ape, Neagu Udroiu scrie: „Scriitorul Ioan Barbu își convoacă din când în când cititorii, numeroși și avizați, pentru a le propune prin cărțile sale subiecte diverse, în mod constant interesante și atractive”.
Ştefan Vlăduţescu: Un eseu despre teoria informaţiei
de Mirela Teodorescu
În ultimele decenii, tot mai mulţi oameni de ştiinţă au fost preocupaţi de felul în care comunicăm, ce , cum, cu cine, de ce comunicăm. Care sunt diferenţele între comunicare, informaţie şi mesaj, care sunt punctele comune lor? Este nevoie să interpretăm/decodificam mesajele pentru a ajunge la informaţie? Au codurile un rol în transmiterea/recepţionarea informaţiilor? Multe dintre răspunsurile la aceste întrebări le găsim în cartea “Informaţia de la teorie către ştiinţă” (Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002) de Ştefan Vlăduţescu, conferenţiar universitar la Universitatea din Craiova. Domnia sa, ne spune: “Informaţia, precum limba maternă, se învaţă teoretic după ce deja o ştim. Ca să ne însuşim gramatica limbii materne, nimeni n-o poate contesta, presupune că dispunem deja de limba “gramaticală”, limba respectivă deja o vorbim. Gramatica apare astfel ca o teoretizare a vorbirii. Şi pentru informaţie sunt valabile toate acestea, ca de altfel pentru orice activitate curentă. Mai întâi avem idee cum se face un lucru fără o conştiinţă teoretică prea clară şi abia apoi ne lămurim teoria, ca într-o învăţare “learning by doing” “ (pag. 21).