Dimitrie Cantemir, personalitate enciclopedică (III). Referat, de D. Ionescu

La cererea Academiei din Berlin, scrie în limba latină Descriptio Moldaviae (1716), prima scriere românească cu caracter științific, având la sfârșit harta Moldovei gravată în Olanda. Lucrarea cuprinde trei părți: prima este geografică și economică pentru că se referă la numele și hotarele Moldovei, la apele și munții zonei, la bogățiile solului și subsolului, la bogățiile țării în animale și păsări domestice, precum și la unele târguri: Cotnari, Suceava (capitala țării), vestita cetate a Neamțului. Partea a doua este partea politică a statului feudal pentru că tratează puterea centralizată a domnului, care scade după Miron Barnovschi, despre obiceiurile la înscăunarea ori la mazilirea domnitorului, la dregătoriile țării, la oastea moldovenească, la legislația țării, la divanul de judecată al domnului, la unele obiceiuri dinainte de creștinarea dacilor: drăgaica, sânzienele, paparuda, colinda, zburătorul, vrăjile și descântecele.

Continuă să citești →

Ionel Marin: O nouă revistă de creație și de cultură, „Bogdania”

 

Ionel Marin: La Focșani, a apărut Trimestrialul de creație și cultură, editat de Asociația Cultural-Umanitară „Bogdania”.

Din CUPRINS:

1. Despre căderea sufletului şi paradigma mândriei – Ilarion Boca, pag. 3-4
2. Mult e dulce şi frumoasă…, Năstase Marin, pag. 4
3. C.P. Bălan – 77 de trepte, pag. 5-6

Continuă să citești →

Emilia Dănescu: Serbările Revistei „Vama literară”

 

Club Art „Boema 33”, Bucureşti, 18 iulie 2013

 

Club Art Boema 33 a găzduit Grupul Media Singur şi invitaţii lui, joi, 18 iulie 2013, în cadrul celei de-a 103-a ediţii a Serbărilor Revistei Vama Literară, eveniment iniţiat şi moderat de scriitorul Daniel Vorona. Au fost prezenţi scriitori, poeţi, jurnalişti, oameni de cultură şi artă din Târgovişte, Ploieşti şi Bucureşti.

Continuă să citești →

Dimitrie Cantemir, personalitate enciclopedică (II). Referat, de D. Ionescu

Opera care-l consacră (ca literat) este Istoria ieroglifică sau Lupta dintre Inorog și Corb, scrisă la Constantinopol, între 1703 – 1705.

După G. Călinescu, „Istoria ieroglifică este un roman alegoric”, iar după P. P. Panaitescu, „un pamflet politic și social, asemenea Istoriei secrete a lui Procopius”.

Continuă să citești →

Henryk Sienkiewicz: Quo vadis. Recenzie, de Mirela Teodorescu

descărcare

“Într-o bună zi am înţeles ca Sieckiewicz cunoştea de mult răspunsul la întrebarea de ce scriem: Pentru îmbărbătarea inimilor. Aceasta se referă la fiecare dintre noi.” (William Faulkner)

Henryk Adam Aleksander Pius Sienkiewicz de Oszyk  (n.  5 mai  1846  Wola  Okrezejska, Polonia – d.  15 noiembrie, 1916 Vevey, Elveţia) a fost un romancier și nuvelist polonez, unul dintre cei mai mari prozatori polonezi, laureat al Premiul Nobel pentru Literatură în 1905.

Continuă să citești →

Selma Lagerlöf: Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia. Recenzie, de Mirela Teodorescu

images

Selma Ottiliana Lovisa Lagerlöf  (n. 20 noiembrie 1858 Ostra Emterwik, Varmland – d. 16 martie 1940) a fost o scriitoare suedeza, prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatura (1909)  și prima femeie membră a Academiei Suedeze (1914).

Opera sa posedă puternice tendințe moral-educative, cultivând trecutul legendar, conservarea valorilor perene, tradiția. A scris romane de factură epopeică, pline de fantezie și lirism, cu rezonanțe din vechile legende scandinave.

Continuă să citești →