Ioan Barbu, Îmblânzitorii de ape, Editura „Antim Ivireanul”, Râmnicu Vâlcea, 2012, 150 p.

În patru secțiuni și o Mărturisire, prima, Îmblânzitorii de ape, care după titlu, este un omagiu adus muncitorilor de la Șantierul hidroenergetic Lotru – Ciunget, inaugurat la 15 decembrie 1965, închipuie o carte de reportaje, care nu exclude narația. E un mod de viață în trepte, în tendințe de urcare la cer, dar și de coborâre în interiorul ființei de om, când soarele – țintă pleacă de pe boltă. În temele mari, denunțate de titluri: Oamenii vetrelor de ape, Calea soarelui, Cireșii înfloresc în ianuarie, Forestierii, ca forme lucrate în filigran, se încadrează între altele, subcategoriile: Jurnal de front, Ofensiva, Un gest onorabil, ca-n Japonia, Epilog etc.

Ioan Barbu, Un oraș pe lună, Editura „Antim Ivireanul”, Râmnicu Vâlcea, 2012, 150 p. 

ANDREI CODRESCU: Transparenţa S.U.A.

                                                                                     de Ştefan Vlăduţescu

The article refers at the book Andrei Codrescu, „Prof pe drum” (Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2008; traducere din engleză şi note de Ioana Avădani).

În faţa unui destin nevorbitor, trebuie să ne hotărâm singuri ce vrem să facem şi unde vizăm să ajungem. Gândind din această perspectivă, Andrei Codrescu ni se arată astăzi ca un spirit ce şi-a definitivat din vreme exigenţele în pactul cu viaţa. Convenţia existenţială fundamentală în care s-a angajat este transparenţa. Destinul poetului, romancierului, eseistului şi reporterului a fost modelat de o idee originară, de un gând trudnic, semeţ şi salutar: fără ascunzişuri şi fără ocol. Dacă ne gândim la interpretarea dată de Heidegger adevărului drept ieşire din ascundere, atunci destinul magnificent al lui Andrei Codrescu este, în substanţă, acela de a fi o conştiinţă a adevărului, un spirit direct şi în direct. Am spune, apropo de volumul „Prof pe drum” (Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2008; traducere din engleză şi note de Ioana Avădani) că, fiind direct, Andrei Codrescu era inevitabil să nu fie televizual.

Continuă să citești →

Mesajul în comunicarea filozofică

                                                                                              de Ştefan Vlăduţescu

Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduţescu, 2007, p. 51 şi p. 211) şi, în plus, cu filosofema mesajului şi cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate.

Continuă să citești →

„Vasile Pârvan – istoriosof”

de Ştefan Vlăduţescu

După cum o dovadă de echilibru pentru individ este constituită de întoarcerea spre sine, tot astfel echilibrul-normalitatea unei culturi se probează prin atenţia acordată valorilor trecutului, prin păstrarea în instanţa cognitivă a axelor tradiţiei. Vasile Pârvan este unul dintre momentele culturii române şi, în acelaşi timp, un monument al tradiţiei istorice. Savantului născut în fostul judeţ Tecuci i-a fost consacrată ediţia din 2008 a colocviilor ce se desfăşoară anual în noiembrie la Casa de Cultură din Tecuci şi care poartă numele filosofului Ion Petrovici. Remarcabila manifestare din urmă cu un an s-a concretizat într-o însumare de comunicări care accede acum la lumea tiparului sub coordonarea profesorilor Adrian Michiduţă şi Viorel Burlacu („Vasile Pârvan – istoriosof”, Tecuci, Editura Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, 2009). Toate cele nouă intervenţii reprezintă valoroase puncte de vedere în dezbaterea de idei contemporană.

Continuă să citești →

Invitaţie – Evenimente editoriale

Joi, 31 ianuarie 2013, ora 18.00 la Librăria TAFRALI (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Corpul A, parter), va avea loc lansarea ultimelor apariţii din colecţia «Observatorul social» a Editurii Universităţii, precum şi a unui volum bilingv de versuri apărut la Editura EIKON din Cluj-Napoca (autoare Daniela GIFU).

Continuă să citești →

Despre calităţile umane: Nu e de ajuns să ai mari calităţi; trebuie să ştii cum să le foloseşti cu rost. Lucian Blaga

Prin calități umane, înțeleg prezența unor sentimente ca mila, toleranța, dragostea pentru semeni.

Continuă să citești →

Eugen Ionescu : “Sub semnul întrebării” – Note de lectură (III)

 de Liviu Florian Jianu

“Criza a început de multă vreme. Cultura şi-a accelerat poate decandenţa începând din secolul al XVII-lea. Ea a devenit din ce în ce mai umanizantă, în loc să fie spiritualistă. Pe chipurile sculpturilor din catedrale sunt surâsuri de sfinţi, de îngeri şi de arhangheli. Nu mai ştim să le privim. Oamenii se răsucesc în cuşca lor care este planeta, pentru că au uitat că pot privi cerul. Cum să trăieşti, cum să trăieşti bine, cum să posezi lumea, cum să te bucuri de ea, cum să te îmbuibi, cum oare să produci obiecte demne de a fi iubite, instrumente ale plăcerii noastre, cum să te bucuri continuu fără să ţii seama de ceilalţi, refuzându-le bucuria sau fără să-ţi pui măcar problema fericirii sau nefericirii celorlalţi, cum să industrializezi umanitatea până la saturaţie? “ (Eugen Ionescu, pag. 69)

Continuă să citești →