ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Magia comunicării (Book Review), de Mirela Teodorescu

concepte

Ştefan Vlăduţescu : Magia comunicării

 

de Mirela Teodorescu

Ştefan Vlăduţescu este un exeget în comunicare cu mai multe cărţi publicate în acest domeniu, fiind fascinat de diversitatea aspectelor oferite de acest segment al stiinţei, în care se întrepătrund noţiuni de sociologie, psihologie, filosofie, filologie, jurnalism, relatii publice, informatică, matematică, stăpânindu-le  cu multă îndemânare în volumul “Concepte şi notiuni de comunicare şi teoria mesajului” (Craiova, Editura Sitech, 2009).

Continuă să citești

Boris Pasternak: Pe deasupra barierelor

MD8Foto: Mihaela Delamare, Protagonist în apus

29. I. 1956 – s-a născut Matei Vișniec, în Rădăuți;

29. I. 1948 – s-a născut Dumitru Velea, în Cioflan – Dăneasa, jud. Olt;

29. I. 1895 – s-a născut Paul Cernat, în Craiova (m. la 9 . XI. 1981);

29. I. 1895 – s-a născut D. D. Roșca, în Săliște (m. la 25 august 1980, la Cluj – Napoca);

29. I. 1860 – s-a născut A. P. Cehov, în Taganrog (m. la 2. VII. 1904, la Badenweiler);

29. I. 1866 – s-a născut Roman Rolland,  în Clamecy, Nièvre (m. la 30 decembrie, 1944, la Vézelay);

29. I. 1867 – s-a născut Vicente Blasco Ibanez (m. la 28. I. 1928, la Menton);

29. I. 1890 – s-a născut Boris Pasternak, în Moscova (m. la 30. V. 1960, la Peredelkino).

Noapte de iarnă, de Boris Pasternak

Ningea, ningea pe-ntreg pământul,
În toată zarea.
Ardea lumânarea pe masă,
Ardea lumânarea.

Continuă să citești

Despre familie (I)

Despre familie (I): Ce poate fi mai frumos și mai bun în viață decât o familie unită… (…) trăind într-un colț de lume numai cu bucuriile ei mici, așa cum sunt ele, fără să râvnească lucruri care n-ar face decât s-o zbuciume și s-o fărâmițeze…. Tudor Mușatescu

În lumina soarelui, postată deasupra noastră, ca un acoperiș de tablă încins, am o nostalgie a străbunilor care, dând înainte, oare câte generații?, petreceau ziua de vară altfel, într-o casă modestă, răcoroasă, ancorată, ca un gând de filosof, pe malul unui lac sau al unei ape curgătoare ca vremea. Vorbesc de timpuri cu mult mai încoace față de locuința lacustră, firavă și incomodă, contemporană fiarelor preistorice, poate uriașilor legendari, zeilor: cum să-i negăm (la zei și uriași mă refer) dacă nu am fost noi acolo să vedem ce a mai fost pe acest pământ…

Continuă să citești

ION MARIA: Înţelepciunea faptului de a sta pe loc, de Ştefan Vlăduţescu

descărcare (1)

Ion Maria: Înţelepciunea faptului de a sta pe loc

                                                                                     de Ştefan Vlăduţescu

”Ceea ce, în esenţă, poetul Ion Maria ne propune prin volumul „Poziţia lotus” (Bucureşti, Editura Vinea, 2008) este o macro-cenestezie: extensia copleşitoare a corporalităţii către înţelesuri spiritualizate. Cenestezia constituie un construct neologic venit din vocabularul psihologiei. Cuvintele greceşti „aisthesis”(senzaţie) şi „koinos”(comun) au edificat o solidaritate semnificaţională ce catagrafiază un fel de comunicare corporală. Cenestezia acoperă limbajual o experienţă internă ce se  manifestă postural. În plus, îşi anexează o nuanţă de comuniune în a trăi mutual vaguitatea mulţumirii sau nemulţumirii faţă de propriul corp.

Continuă să citești

FLAVIU GEORGE PREDESCU: Metafora vieţii-carte, de Ştefan Vlăduţescu

Flaviu George Predescu: Metafora vieţii-carte

                                                                                                          de Ştefan Vlăduţescu

Faptul că prin volumul „Răsfoindu-mi adolescenţa”(Bucureşti, Editura Shik, 2011), Flaviu George Predescu reuşeşte ca într-un timbru nou să dea dea curs dificilei metafore genitivale de „carte a vieţii” (carte-viaţă), reprezintă unul dintre indicatorii unei viitoare recognoscibile voci în lirica românească. Sub implicatura poetică principială se dezvoltă o tematică meditativă: neliniştile şi interogaţiile adolescenţei, cristalizarea iubirii, despărţirea, timpul, casa pustie şi necunoscutul. Cartea vieţii capătă contur nu ca un dat, ci ca un construct. Ea se constituie din trăiri şi amintiri, stări de spirit, imagini şi reacţii.

Continuă să citești

Ismail Kadare: Palatul viselor

MD10Foto: Mihaela Delamare, Țapul de zăpadă

28. I. 1936 – s-a născut Ismail Kadare, în Gjirokastra;

28. I. 1889 – s-a născut Martha Bibescu, în București (m. la 28. XI. 1973, la Paris);

28. I. 1959 – a murit Pius Servien, la Paris (n. 5. III. 1902, în Mălăești, jud. Dolj).

Generalul armatei moarte (fragment), de Ismail Kadare
Oscar Wilde afirma undeva că oamenii de condiţie modestă simt nevoia să comită crime, pentru că crima le oferă senzaţiile puternice pe care nouă, celorlalţi, ni le oferă arta. Această afirmaţie a lui poţi s-o parafrazezi foarte bine în ceea ce-i priveşte pe albanezi, înlocuind cuvântul ,,crima” cu ,,război” sau ,,vendeta”.

AUGUSTIN BUZURA: În stare de „nici vii, nici morţi” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu

descărcare

Augustin Buzura: În stare de “nici vii, nici morţi”

de Ştefan Vlăduţescu

The article refers at the book Augustin Buzura, “Nici vii, nici morţi” (Bucureşti, Editura Rao, 2012).

Pentru cei care au citit, la timpul lor, editorialele scrise în ultimii 6-7 ani de Augustin Buzura în revista „Cultura”, a le reciti în volum pe cele din intervalul ianuarie 2008 – martie 2012 este o experienţă provocatoare cu multiple rezonanţe semnificaţionale. Textele adunate în cartea „Nici vii, nici morţi” (Bucureşti, Editura Rao, 2012), deşi prefaţate comprehensiv şi revelator de subtilul şi elegantul critic literar Răzvan Voncu, tot generează o situaţie de lectură insolită. Fiind articole despre practica puterii (despre „mizeriile, hoţiile şi vanităţile Puterii”, p. 285), fiind scrise ca luare de atitudine, ca poziţionare, ca replică sau ca băgare în seamă, expectaţia primară suscitată este de a le înţelege într-un registru de lectură repetitivă. În schimb, o aşteptare specifică au aceia care au citit de-a lungul anilor volumele de publicistică buzuriene. Cei care ne-am bucurat de „Bloc-notes” (1981) nu ne putem teme de o lectură secundă. Mai ales că se spune că mai bine citeşti un text bun de mai multe ori decât să te intoxici cu lectura virgină a unor texte lipsite de valoare şi mesaj. Dacă în pagina de revistă se citea opinia despre evenimentul în cauză, în carte se caută gândirea contextualizantă a evenimentului. Actualitatea stârnea curiozitatea în legătură cu poziţia faţă de eveniment, lectura cărţii poartă meditativ către zona valorilor, a sistemului de gândire şi a sistemului de referinţă. Lectura tihnită în volum scoate receptarea de sub presiunea decodificării cu orice preţ în cheia momentului.

Continuă să citești