Alina Ţenescu: „Comunicare, sens, discurs”

de Ştefan Vlăduţescu

La debutul său editorial, cadrul universitar Alina Ţenescu ne reţine atenţia cu o lucrare temeinică, riguroasă şi de o remarcabilă acurateţe ideatică („Comunicare, sens, discurs”, Craiova, Editura Universitaria, 2009). Structurat pe şase piloni, studiul se situează în domeniul ştiinţelor comunicării, mai exact, în acela al comunicologiei (cu un termen al lui J.A. DeVito din „Communicology”, New-York, Harper and Row, 1982). Convergenţa zetetică (de investigare) se realizează pe o platformă din zona comunicării. Fiecare capitol porneşte de la comunicare şi se înapoiază autoreflexiv asupra ei, păstrând permanentă în background raportarea la „relaţia comunicare-sens-discurs”.

Continuă să citești →

Adevărata tăcere vorbeşte

                                                                           de Ştefan Vlăduţescu

         Se poate să nu se spună nimic şi să se considere aceasta drept o tăcere. A nu spune nimic nu reprezintă o tăcere decât când acest lucru se constituie ca un act de răspuns la o necesitate de a spune ceva. A nu spune nimic capătă valoare de tăcere doar în măsura în care ar fi ceva de spus. Cu alte cuvinte, tăcerea vorbeşte. În mod normal, ordinea comunicaţională ne obligă să tăcem sau să spunem ceva mai mult decât tăcerea. A nu face diferenţa între o tăcere („semnificativă”) şi o linişte arată o inaptitudine în gestionarea comunicării.

Continuă să citești →

LANSARE  DE  CARTE

Daniela  Gifu 

PĂCATUL NELINIŞTII 

Editura EIKON – 2012

            Marţi, 5 februarie, cu începere de la ora 17, la Centrul de dezbateri socio-politice şi culturale „Emil Dandea” din Târgu-Mureş, Piaţa Trandafirilor nr. 5, va avea loc lansarea volumului bilingv PĂCATUL NELINIŞTII / LE PÉCHÉ DE L’INQUIÉTUDE de Daniela Gifu.

Continuă să citești →

Ioan Barbu: Reportajul astăzi

de Dan Ionescu 

Un oraș pe lună și Îmblânzitorii de ape sunt cele mai recente cărți semnate de Ioan Barbu. Ambele au văzut lumina tiparului în 2012, la Editura Antim Ivireanul din Râmnicu Vâlcea.

În Cuvânt înainte la Îmblânzitorii de ape, Neagu Udroiu scrie: „Scriitorul Ioan Barbu își convoacă din când în când cititorii, numeroși și avizați, pentru a le propune prin cărțile sale subiecte diverse, în mod constant interesante și atractive”.

Continuă să citești →

Ştefan Vlăduţescu: Un eseu despre teoria informaţiei

de Mirela Teodorescu

În ultimele decenii, tot mai mulţi oameni de ştiinţă  au fost preocupaţi de felul în care comunicăm, ce , cum, cu cine, de ce comunicăm. Care sunt diferenţele între comunicare, informaţie şi mesaj, care sunt punctele comune lor? Este nevoie să interpretăm/decodificam mesajele pentru a ajunge la informaţie? Au codurile un rol în transmiterea/recepţionarea informaţiilor? Multe dintre răspunsurile la aceste întrebări le găsim în cartea “Informaţia de la teorie către ştiinţă” (Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002)  de Ştefan Vlăduţescu, conferenţiar universitar la Universitatea din Craiova. Domnia sa, ne spune: “Informaţia, precum limba maternă, se învaţă teoretic după ce deja o ştim. Ca să ne însuşim gramatica limbii materne, nimeni n-o poate contesta, presupune că dispunem deja de limba “gramaticală”, limba respectivă deja o vorbim. Gramatica apare astfel ca o teoretizare a vorbirii. Şi pentru informaţie sunt valabile toate acestea, ca de altfel pentru orice activitate curentă. Mai întâi avem idee cum se face un lucru fără o conştiinţă teoretică prea clară şi abia apoi ne lămurim teoria, ca într-o învăţare “learning by doing” “ (pag. 21).

Continuă să citești →

Ştefan Vlăduţescu: An essay on the theory of information

by Mirela Teodorescu

On the last decades, more and more scientists have been preoccupied with the manner in which we communicate: what, how, with whom and why we communicate. What are the differences between communication, information and message, what are their similarities? Is it necessary to interpret/decode the messages to reach the information? Do codes really have a role in transmitting/receiving the information? Many of the answers to these questions can be found in the book: “Information from theory to science”  (Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002)  by Ştefan Vlăduţescu,with an excelent CV, associate Professor at the University of Craiova.  He asserts: “Information much like the native language is learned in theory after we already know it. In order to learn the grammar of the native language we indubitably can assume that we  are able to use the “grammar” language beforehand as the language itself we speak it already. Thus the grammar appears as a theory of the act of speaking. These features concern also the information as do any current activity. First of all, we know how to do something without a clear theoretical consciousness of it and barely after do we learn the theory such as a “learning by doing” process”.

Continuă să citești →