https://blog.revistaderecenzii.com
*Timișoara: Conferinţă de presă dedicată dedicată celei de-a L-a ediţii a Festivalului Internaţional ‘Timişoara Muzicală’ – ora 11:00, în foaierul Operei Naţionale Române din Timişoara
Continuă să citești
https://blog.revistaderecenzii.com
*Timișoara: Conferinţă de presă dedicată dedicată celei de-a L-a ediţii a Festivalului Internaţional ‘Timişoara Muzicală’ – ora 11:00, în foaierul Operei Naţionale Române din Timişoara
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com

1847 – S-a născut scriitorul Calistrat Hogaș (d. 1917).
1854 – S-a născut inginerul Anghel Saligny (d. 1925).
1882 – A murit naturalistul britanic Charles Darwin (n. 1809).
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Au înflorit iar măgheranii și n-a prins nimene de veste,
Și-acum se trec, cum trec pe lume atîtea vieți ce pîn’la moarte
S-ascund în numărul mulțimei și umilite stau deoparte,
Cum sta între surori sfioasa cenușăreasă din poveste.
Tăcuți și triști, se trec în taină, cu fruntea în pămînt plecată,
Și nici o mînă către dînșii nu se întinde ca să-i rumpă,
Căci fetele așa-s făcute ca să le placă haina scumpă
Și ei, sărmanii, n-au nimica să poată-ademeni o fată.
https://blog.revistaderecenzii.com
Mărgândŭ Ștefan vodă cu oștile pre apa Bârladului în sus, atuncea plăcându-i locul intre Bârlad și intre apa Vasluiului și într-aceia laudă și bucurie de izbândă cu năroc ce au biruit pre turci și pre munténi, au început a zidi bisérica sveti Ioan Predioice, în târgŭ în Vasluiu, dând laudă lui Dumnedzău de biruință ce au făcut, și pre urmă case domnești, cum să cunoscŭ și păn’ într-acéște vremi. Și odihnindŭ Ștefan vodă acolo cu oștile sale și râvnindŭ cu nevoință a să zidi biséreca și alte lucruri ce arată că au făcut mai pre urmă.
Mai apoi întorcându-să ajutoriul craiului leșescu acasă cu multă dobândă, au trimis Ștefan vodă de i-au dus 36 de steaguri, arătându vitejiia ce au făcut și i-au mulțămitu de ajutoriu.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Alți oameni, alte timpuri!..: Iată pentru ce nu găsi nimeni nici prea mojic, nici prea necuviincios pe Andrei, nepotul căpitanului Enache, când, într-o sară, sosind de pe coclauri la moșul său, căpitanul, umplu așa, fără de veste și cum se afla de pe drum ușa salonului plin de lume, cu persoana sa bărboasă, colbăită, nepeptănată, cu umbra neagră a imensei sale pălării, cu cele două opinci de la picioare nu mai puțin imense și cu înfățișarea de broaște strivite, iar, peste tot și peste toate, cu vestita sa manta, care ar fi putut sta cu cinste și pe umerii de stâncă ai Panaghiei… Cine nu cunoștea pe Andrei, nepotul căpitanului Enache!… Cucoanele, mai cu samă, își dădeau ghionturi pe ascuns și vorbeau pe șoptite înde ele, când îl vedeau.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com

1480 – S-a născut Lucrezia Borgia, fiica papei Alexandru al VI-lea (d. 1519).
1506 – A început construcția bazilicii Sfântul Petru din Roma, la inițiativa papei Iulius al II-lea.
1848 – A avut loc adunarea politică a românilor ardeleni de la Blaj.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Vă léato 6978 (1470), într-acéia vréme intră zavistiia intre Ștefan vodă și intre Radul vodă, domnul muntenesc, pre obicéiul firei omenești de ce are, de acéia poftéște mai mult, de nu-i ajunse lui Ștefan vodă ale sale să le ție și să le sprijinească, ci de lăcomie, ce nu era al lui, încă vrea să coprinză. Strâns-au țara și slujitorii săi și au intratu în Țara Muntenească, de au prădatu marginea, fevruarie 27 dni și au arsu Brăila în săptămâna albă, marți.
https://blog.revistaderecenzii.com
FLOAREA CODRILORCăpitan de haiduci
— Voi vreți să aruncați greul răspunderii pe umerii mei de femeie și prețul pierzaniei pe capul meu. Primesc și una și alta… Pentru asta, însă, trebuie să ne cunoaștem: o să-mi spuneți fiecare cine sunteți. Ca să vă dau ghes, o să încep cu…
Floricica tăcu o bucată de vreme și se plimbă, îngândurată.
A doua zi de la sosirea noastră în Vâlceaua Întunecată, se împlinise șase săptămâni de la moartea lui Cosma. Și în această dimineață cețoasă din mijlocul lui octombrie, cuvintele căpitanului căzură grele, ca prăbușirea lui Cosma, ca risipirea unei jumătăți din ceata lui, în frunte cu vătaful, – grele, mai ales, ca singurătatea noastră în inima acestor munți înalți, neștiuți și neumblați.
Continuă să citești