https://blog.revistaderecenzii.com
O ce vesel în Roma mă simt ! de gândesc iar la vremea
Când neguroasa mea zi Nordului mâ’ncătușa,
Turbure cerul și greu se apleca peste fruntea-mi,
Fără colori, fără chip, lumea-mi zăcea împrejur.
Și peste mine tot eu, al ne’mpăcatului Spirit
Drum de asprime pândind, în cugetare cădeam.
https://blog.revistaderecenzii.com
În 1906 am făcut prima mea călătorie în Egipt, în împrejurările următoare: în iarna aceea, Mihail și cu mine eram amândoi portari, el de zi, eu de noapte, la „Hotel Regina“ din Constanța. O ceartă frățească, dar dureroasă, pricinuită de cheltuielile mele, ruinătoare pentru punga noastră comună, ne răci ușor. Mihail îmi spuse:
— De acum încolo, ne vom vedea fiecare de sărăcia lui. Uiți prea repede ce mizerie ne pândește, când rămânem fără un ban.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
1157 – S-a născut Regele Richard I al Angliei (d. 1199).
1504 – Sculptura din marmură care îl înfățișează pe regele David, realizată de Michelangelo Buonarroti, a fost dezvelită la Florența.
1636 – A fost fondată Universitatea Harvard.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
* Festivitatea de închidere a Animation Bucharest International Film Festival (ABIFF) va avea loc duminică, 8 septembrie, ora 19:00, cu prezentarea filmul ‘În pădurea minunată’. Vor fi organizate şi două Masterclass-uri online: ‘Inteligenţa Artificială şi filmele de animaţie’, susţinut de Antanas Skucas, regizor şi artist digital (duminică, 8 septembrie, ora 10:00), şi ‘Sunetul ca o partitură: de la clasicele Disney la animaţia modernă avangardistă’: Julius Zubaviatius, sound designer şi compozitor premiat (duminică, 8 septembrie, ora 12:00). Ambele masterclass-uri sunt gratuite şi necesită înregistrare prealabilă pe: https://forms.gle/yWxNKnebNoo2eyf38
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
1811 – S-a născut prințul Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, tatăl regelui Carol I al României (d. 1885).
1812 – Bătălia de la Borodino: Cea mai sângeroasă din istoria războaielor napoleoniene nu a avut un învingător clar, însă armata rusă s-a retras în fața Marii Armate a lui a lui Napoleon, lăsând drumul deschis spre Moscova.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
În vecinătatea Acropolei se afla, prin 1907 o stradă mărginașă a Atenei, care purta un nume ce-mi scapă. Strada asta și numele ei de atunci poate să mai existe și azi, după cum se poate foarte bine să-și fi schimbat numele sau să fi pierit cu totul.
Ceea ce-mi aduc însă aminte e că pe această stradă se găsea un restaurant cu o mică terasă, de unde privirea cădea glonț pe uimitorul templu de marmură, cocoțar pe muchea Acropolei. Și acest restaurant așa cum se întâmplă cu toate lucrurile mici dispuse în preajma celor uimitoare se numea, Dumnezeu știe de ce, „Locanda Acropoli“.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Acesta stătea ca și mai înainte între Din Vasilescu și Marmoroșblanc și se uita la ceilalți cu ciudata lui pornire dușmănoasă, de neînțeles aici în poiana lui Iocan și mai ales azi când ei erau atât de bucuroși de ploaia căzută peste noapte. Încât se supărară când cineva, șoptind vecinului, făcu să afle toți ceea ce spusese Țugurlan. Aici nu era ca la cârciumă și Țugurlan vorbise urât, întocmai ca acolo.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
E lunca veninoasă, când toamna e-n declin.
Cireada paşte iarbă,
Dar paşte şi venin-
Brânduşe înflorite ca cearcănele grele
Iar ochii tăi se-aseamănă cu ele:
Sânt cenuşii ca toamna ce curge peste lume.
De ochii tăi mă-nveninez anume.
Gălăgioşi copiii vin de la şcoală-acum-
Se aude muzicuţa departe nu ştiu cum.
Culeg brânduşe – mame cu multe fiici aproape, –
Iar la culoare-ntocmai ca ale tale pleoape
Ce tremură ca floarea-n dezlănţuitul vânt.
