Informații culturale

https://blog.revistaderecenzii.com/

* Peste 170 de poeţi, din 27 de ţări de pe patru continente, vor fi prezenţi la cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie de la Bucureşti (FIPB), care se va desfăşura în perioada 11-17 septembrie. Festivalului Internaţional de Poezie de la Bucureşti este organizat de Primăria Capitalei, prin Muzeul Naţional al Literaturii Române, ediţia din acest an celebrând puterea poeziei şi eternitatea muzelor. Tema din acest an a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti este plasată sub cunoscuta parafrază după Cicero: inter arma silent musae? – un exerciţiu ambiţios de a celebra puterea poeziei şi, in extenso, a literaturii. Cele şapte zile de festival includ aproape 50 de evenimente, pe teme şi formate diferite: de la întâlniri cu poeţi, lecturi publice, dezbateri, mese rotunde, colocvii, maratoane de poezie sau performance-uri, la spectacole de teatru, proiecţii de filme şi concerte, expoziţii şi evenimente dedicate profesioniştilor. Iubitorii de poezie din capitală sunt aşteptaţi să ia parte la evenimente în cadrul FIPB 2023 în 13 spaţii culturale cunoscute din Bucureşti, respectiv Biblioteca Central Universitară ‘CaroI’, Muzeul Naţional al Literaturii Române – sediul din str. Nicolae Creţulescu 8, Muzeul Naţional al Literaturii Române – sediul din Calea Griviţei 64-66, Cărtureşti Verona, Casa de Cultură ‘Friedrich Schiller’, ARCUB, Librăria Kyralina, Muzeul Cotroceni, Institutul Cervantes din Bucureşti, BMB, Casa memorială ‘Tudor Arghezi – Mărţişor’, Londohome, Teatrul Dramaturgilor Români

Continuă să citești

Structura anului școlar 2023 – 2024

https://blog.revistaderecenzii.com/

* Încep cursurile anului școlar 2023-2024, având o durată totală de 36 de săptămâni de cursuri și cinci vacanțe școlare. Desfășurarea Programului național „Școala altfel” și a Programului „Săptămâna Verde” a fost stabilită în perioada 11 septembrie 2023 – 26 aprilie 2024. Potrivit modificărilor aduse de Ministerul Educației la noul calendar școlar 2023-2024, vacanța de primăvară a elevilor a fost eliminată și înlocuită cu o vacanță de Paște, în perioada 27 aprilie – 7 mai 2024

Continuă să citești

Imn frumuseții intelectuale – Percy Bysshe Shelley

https://blog.revistaderecenzii.com/

Cumplita umbră a unei nevăzute
Puteri, plutește printre noi. Ne pare
Că bântuie cu-aripile-i ușoare
A noastră lume – vânturi neștiute
Cutreerând din floare-n floare, mute
Ca razele de lună după munți.
Spre inimile noastre-și face punți,
Cu armonii și colorit de seară,
Ca negurile pe sub cer întinse
Ca amintirea unei muzici stinse,
Sau ca un lucru cu atât mai drag
Cu cât nu-i taina-i dată în vileag.

Continuă să citești

Păzitoarea de gâște. Poveste de Frații Grimm

https://blog.revistaderecenzii.com/

  Trăia odată, demult de tot, o mătuşică bătrână-bătrână care-şi ducea traiul tocmai în creierii munţilor, într-un loc necălcat de picior omenesc. Ş-avea ea un bordei şi un cârd de gâşte, iar locul acela pustiu în care trăia era înconjurat de o pădure nemărginită.

Poveşti de Fraţii Grimm - Păzitoarea de gâşte

        Bătrânica însă nu şedea numai acasă, ci în fiecare dimineaţă îşi lua cârja şi-o pornea, şontâc-şontâc, în pădure. Acolo, in padure, se apuca sa faca o mulţime de treburi, cum nu te-ai fi aşteptat de la o femeie pe care o gârboviseră anii: aduna iarba pentru gâşte, culegea poame sălbatice şi, încărcată cu toată această povară, o pornea incetisor spre casă.

Continuă să citești

În preajma revoluției/Volumul I/Capitolul I. Roman de Constantin Stere

https://blog.revistaderecenzii.com/

Început de octombrie 186…

Zi caldă și luminoasă.

Iorgu Răutu, ieșit nici el nu mai știa pentru a câtea oară în cerdac, se coborî vreo două trepte pe scară, apoi se urcă din nou și se opri o clipă, cuprins de o nedeslușită tristeță și parcă răpit de peisagiul familiar ce se așternea la picioarele lui.

Continuă să citești

Filaret. Satiră de Antioh Cantemir

https://blog.revistaderecenzii.com/

Antioh Cantemir

Spune-mi, lăsându-ţi lenea, povara de oştean
Purtat-ai vreodată? Gonit-ai pre vrăjmaşi?
Asigurat-ai ţara lăţind a ei putere?
La masa judecăţii uitat-ai părtinirea?
Norodul uşurat-ai de dări, de asupriri?
Sporit-ai cu-al tău merit al statului venit?
Cu pilda ta-ndemnat-ai pre oameni la virtute,
Stârpind prin sfaturi bune năravurile rele?
Ştii a-ţi păstra curate şi cugetul, şi mâna?
Nu-ţi sunt supărătoare a celor săraci lacrimi?
De eşti drept, nezavistnic, îndurător şi blând,
De crezi că e ca tine fieştecare om,
Atunci cu bună seamă poţi zice că eşti nobil,
Poţi crede că cu Ector şi cu Ahil eşti rudă;
Cezar şi Alexandru şi toţi bărbaţii mari
Că-ţi sunt strămoşi socoate-i de-ţi plac şi de-i voieşti.
Dar nu te foloseşte de-ai fi chiar fiu de rigă
Când n-ai întru năravuri d-un câine osebire!“

Sursa: https://www.globalinfo.ro/z/vasile_alecsandri_satire_alte_poetice_compuneri_de_printul_antioh.htm