Musca și carul. Fabulă de Gh. Asachi

https://blog.revistaderecenzii.com/

La amiază, pe căldură,
Se urcau pe drum la munte
Șase harnici cai de frunte
Înhămați la o trăsură.
Spre-a o face mai ușoară,
Toți drumeții se coboară;
Caii însă asudau,
Opinteau și iar mai stau,
Când o muscă foarte iute
Au venit să le agiute.
Bâzâind pe ii îndeamnă
Și prin aer drum l însamnă;
Unde coama nu agiunge
Pe rând caii tot împunge.
Carul dacă naintează,
Crede că-nsași ea l-au tras,
Și-nmândrită-apoi s-așază
Cărăușului pe nas.
Iar de stă la vre o râpă,
Musca-atunci se face foc:
Zboară,-mpunge,-njură, țipă
Că stau roatele pe loc,
Ca bătrânul capitan,
Ce în cruntă bătălie
Cătră un asalt îmbie
Pe aprodu al său oștean.
Mai oftează musca mică
Că povara nu-i rădică
Și că dintre călători
Nu-i dă nime agiutori,
Dar l-a sa bâzâitură
Nici pic caii iau aminte,
Ci pășind tot înainte
Suie-n deal cea grea trăsură.
Atunci musca, stând, li zice:
Să ne răsuflăm aice
Dup-atâta osteneală!
Ș-apoi fără de sfială
Li mai cere legiuită
Pentru lucru mulțămită.

Așa unii multe ori
Se îndeasă la o treabă,
Unde-s pre sârguitori
Și la vorbă și la grabă,
Dar în faptă-s chiar bufoni,
Minciunoși și fanfaroni.

Oglinda zilei

https://blog.revistaderecenzii.com/

Psaltirea în versuri

146 – S-a născut împăratul roman Septimius Severus, fondator al dinastiei Severilor (d. 211).

1680 – La Iași, a fost publicată „Psaltirea de-nțăles a sfântului împărat proroc David”, cu text slavo-român, tradusă de Dosoftei, mitropolitul Moldovei, cunoscută sub denumirea de „Psaltirea slavo-română”.

Continuă să citești

Țiganii. Proză de Dimitrie Anghel

https://blog.revistaderecenzii.com/

Cînd soarele urca încă nevăzut, departe, după dealuri, rumenind zarea, pe largul șesului întins și galben, cei ce nu cunosc alt coperămînt decît clopotul de azur al cerului își opriră mersul și poposiră pe marginea Elanului secătuit de arșiță. Un scurt moment de repaos, o haltă în infinit, o clipă de înstăpînire a marelui pămînt pentru a purcede aiurea, unde-i duce deșirul nesfîrșit al ghemului ce l-a scăpat din mîni ursita lor.

Continuă să citești

Musafirul. Proză de Emil Gârleanu

https://blog.revistaderecenzii.com/

În lungul câmpiei arse, pustii, se înalță doar un singur pâlc de salcii ce ocrotesc, sub umbra deasă a crengilor despletite, un izvor din care și ele își sug viața. Izvorul curge subțire, întinzând în față, ca pe o năframă, o baltă mică, pe care, uneori, o împunge, ca un ac de aur, câte o rază de soare.

Continuă să citești

Nichita Stănescu: A șasea elegie

https://blog.revistaderecenzii.com/

Sursa: YouTube. Voce: Adina Velcea

Stau între doi idoli şi nu pot s-aleg
pe nici unul, stau
între doi idoli şi plouă mărunt,
şi nu pot să aleg pe nici unul
şi-n aşteptare-nlemnesc,
idolii-n ploaia măruntă, Eu stau
şi nu pot să aleg între două
bucăţi de lemn, şi plouă mărunt şi nu pot
în putreda ploaie s-aleg. Stau,
şi lemnele, cele două, şi-arată
coastele albite de ploaia măruntă.
Stau între două schelete de cal
şi nu pot să aleg pe nici unul, stau
şi plouă mărunt, topind pămîntul
sub oasele albe, şi nu pot să aleg.
Stau între două gropi şi plouă mărunt
şi apa roade pămîntul cu dinţi
de şobolan înfometat.
Stau cu o lopată în mînă, între două gropi,
şi nu pot, în ploaia măruntă,
să aleg prima pe care voi astupa-o
cu pămîntul muşcat de poaia măruntă.

Sursa: https://poetii-nostri.ro/nichita-stanescu-a-sasea-elegie-poezie-id-11938/

Momente de tihnă (I). Proză de Mariana Palaghia

https://blog.revistaderecenzii.com/

Există în limba română cuvinte vechi, aparte, cu o rezonanţă specială şi care uşor-uşor dispar din vorbirea curentă. Unul dintre ele este „tihnă” –  cu semnificaţii adânci – motiv pentru care cred că el devine perimat, poate şi pentru că deprinderile pe care acest cuvânt le descrie sunt şi ele din ce în ce mai ignorate.

Continuă să citești

Lirică de meditație. Cronică* literară de Dan Ionescu

https://blog.revistaderecenzii.com/

*Cronică apărută în revista „Scrisul Românesc”, Nr. 4 / 2023

Ion Șerban Drincea, un caracter hotărât, și-a decis ceasul propriei nașteri: „Nu am vrut să mă nasc / în ziua echinocțiului / nu am vrut / uite așa (…) // am dat cu capul / în poarta vieții / mama s-a speriat / și a deschis-o” (Salutare echinox). Ulterior unei așa intrări valvârtej în lume, eul liric devine precaut și își explică atitudinea (de a fi preferat ziua sa de nașterea altora anterioare), prin inserarea unor detalii pe care le-ar fi luat în calcul: „M-am născut într-o luni / din secolul trecut / când soarele se pregătea / să mai coboare o treaptă / lăsând nopții ușa deschisă / să împartă cerul în două / cu ziua următoare” (Înainte de echinox). Destul de repede, își dă seama despre starea lumii în care a ajuns: „S-a dus dracului / iubirea de oameni / (…) / frații nu se mai recunosc / în poze / părinții se retrag în gânduri / pentru iubirea eternă” (Iubiri deghizate).

Continuă să citești

Informații culturale

https://blog.revistaderecenzii.com/

* Sibiu: Cu ocazia aniversării a 112 ani de la naşterea lui Emil Cioran (8 aprilie), europarlamentarul sibian Nicu Ştefănuţă (Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană) organizează, în perioada 10-24 aprilie, Festivalul Cioran: de la Răşinari la Paris – în foaierul Bibliotecii Judeţene ASTRA Sibiu (Corpul B). În cadrul festivalului, Nicu Ştefănuţă va găzdui, în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu, şi o expoziţie de manuscrise originale, scrisori, cărţi, obiecte din comuna Răşinari ce au aparţinut acestuia, dar şi alte creaţii care trimit la viaţa şi opera marelui filosof

Continuă să citești